Anul trecut municipalitatea a avut peste 3.000 de procese. Deşi, în calitate de reprezentant al oraşului, este primul citat, primarul Florin Birta ia situaţia ca un dat al funcţiei.
"Atunci când eşti pe o anumită poziţie şi iei anumite decizii, de la exproprieri la îndreptarea unor comportamente prin amenzi, este normal ca oamenii nemulţumiţi să îşi caute satisfacţie în justiţie", spune edilul.
Cu miile
Primăria Oradea este unul dintre cei mai buni clienţi ai instanţelor din Bihor. Juriştii instituţiei s-au prezentat anul trecut în 3.033 de procese, mai multe decât Prefectura şi Consiliul Judeţean Bihor la un loc. Numărul e, totuşi, în scădere. În 2018, sub fostul primar Ilie Bolojan, era de circa 4.800.
"În ultimii ani numărul proceselor noi a cunoscut un trend descendent. Dacă în 2020 s-au înregistrat 1.000 de cauze noi, anul trecut numărul a scăzut la 700, iar anul acesta până la 1 august s-au înregistrat doar 407 dosare noi, ceea ce ne face să credem că la sfârşitul anului ne vom situa undeva la nivelul din 2021", spune directorul juridic al Primăriei, Oltea Marc (foto).
Rată de succes: 70%
Trendul descendent e întrucâtva de înţeles. "Cele mai multe procese sunt legate de contestarea unor procese verbale de contravenţie, de obligaţia de a face şi de cuantumul valorii exproprierilor. Dacă în urmă cu câţiva ani primul lucru pe care îl făceau orădenii era să meargă în instanţă, în ultimii ani, având în vedere numărul mare de procese câştigate de Primărie, sunt mai reţinuţi", spune Marc.
Municipalitatea nu are o evidenţă la virgulă a proceselor câştigate. Ar fi şi greu, dat fiind numărul mare de cauze aflate în diferite stadii la diferite instanţe, începând de la Judecătorie până la Curtea de Apel Oradea, dar media este destul de bună. "Primăria câştigă cu sentinţă definitivă 70% dintre procese. Pierdem, din diferite motive, cam 30%", spune directoarea.
Una dintre explicaţii ar putea fi volumul mare de muncă. Un jurist al Primăriei are în medie 169 de dosare în lucru, ceea ce face urmărirea lor destul de dificilă. "Cifra este orientativă. Colegii aflaţi la început de carieră au un număr mai mare de cauze, dar acestea sunt mai simple, de genul amenzilor. Juriştii cu vechime au procese mai puţine, dar mai complexe", explică directoarea.
Terenuri, bani, acte...
În general, juriştii Primăriei îşi justifică, însă, salariile. "Anul trecut au câştigat procesul cu familia Maghiar, în urma căruia a intrat în proprietatea oraşului un teren de 1 milion de euro situat la ieşirea spre Băile Felix. La fel, după 14 amânări, instanţa s-a pronunţat cu sentinţă definitivă în favoarea oraşului în procesul cu Viorica Luca, patroana Eurobeton, aşa că Oradea a câştigat 2,4 hectare de teren", spune coordonatorul Direcţiei Juridice a Primăriei, secretarul Consiliului Local Oradea, Eugenia Borbei (foto).
Juriştii municipalităţii s-au întors de la instanţe inclusiv cu bani. "Anul acesta am câştigat procesul cu Ministerul Dezvoltării pe o corecţie de 3 milioane lei aplicată pe proiectul european de construire a Pasajului Magheru. Autoritatea de Management dorea să penalizeze oraşul pentru că nu a publicat licitaţia şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene deşi, organizată riguros, procedura de achiziţie a fost verificată inclusiv de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice", povesteşte Borbei.
De altfel, din vremea fostului primar Ilie Bolojan, a devenit regulă ca municipalitatea să apeleze la justiţie când primeşte corecţii financiare pe proiecte sau când nu primeşte la timp documente de la alte instituţii, aşa cum s-a întâmplat în cazul procesului intentat Ministerului Culturii pentru refuzul de a autoriza lucrările de reamenajare a Pieţei Cetate, blocate deja de doi ani.
Principiul dominoului
Nu toate procesele au însă o miză pecuniară. "Avem procese importante care, chiar dacă nu implică bani, pot afecta în lanţ proiectele publice", spune Borbei.
Printre multe altele, municipalitatea a fost chemată în instanţă de Asociaţia Consiliul Consultativ Cetăţenesc Bihor, care cere anularea Planului Urbanistic Zonal al Centrului Protejat, ce prevede demolarea a 70 de case de pe trei străzi din centrul istoric, se judecă cu Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere Bihor pentru reamplasarea statuii Voivodului Mihai Viteazul în Piaţa Unirii şi cu liderul opoziţiei PSD din Consiliul Local Oradea, Adrian Madar, care a contestat modul de calculare a tarifelor RER Vest.
"Tratăm fiecare speţă cu atenţie. E destul să pierdem un proces pe parcări neregulamentare, de exemplu, pentru ca apoi, pe baza sentinţei respective, să pierdem toate cauzele similare", explică secretarul Consiliului Local.
Funcţionarii şi expropriaţii
Totuşi, asta nu înseamnă că Primăria câştigă toate procesele. În general, juriştii municipalităţii pierd în faţa unor... colegi. Prin instanţă a revenit de la 1 august în Primărie contabila şefă Dana Bogdan, scoasă la pensie anul trecut pentru împlinirea limitei de vârstă, şi tot aşa au ajuns să-şi primească salariile cuvenite până la desfiinţarea Muzeului Cetăţii foştii angajaţi disponibilizaţi abuziv de ex-directoarea Angela Lupşea. Bugetul local va trebui să îi achite contabilei 46.000 lei, diferenţa între pensie şi salariile neîncasate în perioada 1 ianuarie 2021 - 1 august 2022, iar săptămâna trecută Serviciul Personal calcula cât le datorează oraşul celor 6 muzeografi concediaţi pe nedrept.
Primăria pierde şi unele procese privind despăgubirile acordate orădenilor expropriaţi. La cele 21,1 milioane lei plătite anul trecut pentru exproprieri, municipalitatea mai poate adăuga anul acesta cam 5% pentru acoperirea sumelor suplimentare câştigate de expropriaţi. "Instanţele sunt înclinate să dea câştig de cauză reclamanţilor, dar vorbim de procente mici, mai mult simbolice, peste valoarea stabilită de evaluatorii Primăriei", spune Borbei.
Birta dă "cu subsemnatul"
De altfel, după amenzi, procesele cauzate de exproprieri sunt cele mai multe şi cele mai tensionate. Nemulţumiţi de demolarea caselor, patru orădeni au făcut anul trecut tot atâtea plângeri penale împotriva primarului Florin Birta (foto). "Deocamdată nu am ajuns în faţa instanţei, dar am fost chemat în repetate rânduri, pentru declaraţii, la Poliţie. M-au întrebat: «De ce aţi expropriat imobilul?», «Cum aţi ajuns la decizia aceasta?» «Cum aţi procedat?». N-ai ce face, dacă eşti primar şi vrei să pui în aplicare proiecte, îţi asumi şi astfel de lucruri", spune Birta.
De altfel, cele patru plângeri penale sunt şi singurele cauze în care, neavând competenţa necesară, juriştii municipalităţii l-au lăsat pe primarul Birta pe mâna unor avocaţi experimentaţi ca Mircea Tiba sau Răzvan Doseanu. Primăria a plătit până acum onorarii avocaţiale de 4.500 lei, dar cauzele sunt abia la început. Iar primarul Florin Birta trebuie să se obişnuiască cu ideea că este cel mai judecat dintre orădeni...
"În Oradea se dau cam 30.000 de amenzi pe an, dintre care se contestă cel mult 2.000. Oamenii ştiu că au greşit, că nu pot avea câştig de cauză, aşa că în instanţă merg doar în cazuri excepţionale"
Oltea Marc, director Direcţia Juridică a Primăriei
INSTITUŢII BIHORENE ÎN INSTANŢĂ
Titluri, concedieri, exproprieri...
Primăria Oradea e de departe instituţia cu cele mai multe procese în Bihor. Pentru comparaţie, Prefectura, ca garant al legalităţii în judeţ, are doar 800 de cauze pe rol, şi acelea din motive birocratice. "Prefectura asigură tot ce înseamnă acte ale Comisiei Judeţene de Fond Funciar. Cum reglementarea titlurilor de proprietate greşite poate fi făcută doar de instanţă, solicitanţii sunt obligaţi să dea instituţia în judecată", explică prefectul Dumitru Ţiplea (foto).
Consiliul Judeţean Bihor are 550 de procese. "Cam 250 le-am moştenit când am venit în instituţie, apoi s-au adăugat circa 200 de cauze în urma celor 600 de concedieri făcute la început de mandat şi aproximativ 100 în urma exproprierilor pentru implementarea unor proiecte cum ar fi centurile ocolitoare de la Aleşd, Beiuş, Oşorhei, Sânmartin şi altele, unde proprietarii cer despăgubiri mai mari", spune preşedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan.
"INVESTIŢIE"
59.186
lei a plătit anul acesta Primăria Oradea ca taxe de timbru în procesele de natură patrimonială, bani care au intrat, însă, tot în bugetul local
VREAU SĂ FIU BĂIAT (SAU INVERS)!
Moda transgenderilor
Începând din 2021, Primăria Oradea se confruntă şi cu cauze atipice. "Anul trecut au început şase procese având ca obiect operaţiuni de stare civilă ce implică schimbarea CNP-ului şi a numelui ca urmare a operaţiilor de schimbare de sex făcute de către solicitanţi", povesteşte directorul juridic Oltea Marc.
Persoane între 20 şi 50 de ani care şi-au făcut operaţii pentru schimbare de sex, din masculin în feminin sau invers, în clinici din Germania şi Turcia, au cerut Serviciului de Stare Civilă al Primăriei să le elibereze documente în conformitate cu noua orientare sexuală.
"Deocamdată, în primă instanţă, toţi solicitanţii au pierdut, pentru că legislaţia nu prevede reglementări în acest sens, nu poţi să îţi schimbi certificatul de naştere şi CNP-ul ca urmare a unei operaţii de schimbare de sex", spune Marc.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.