Primăriile și școlile din Bihor au câștigat finanțări europene de 70 milioane lei pentru achiziția unor echipamente IT, dar multe proiecte sunt sortite eșecului. În timp ce unele primării riscă să piardă banii nerambursabili pentru că nu au finalizat la timp licitațiile, alte zeci de școli s-au digitalizat doar pe hârtie: elevii și profesorii au primit tablete și laptopuri, dar nu le folosesc pentru că pandemia s-a atenuat.
În martie 2020, când pandemia a pus lumea pe pauză, profesorii și elevii s-au văzut nevoiți să țină lecțiile pe internet, o noutate pentru care nimeni nu era pregătit. Copiii nu aveau tablete, profesorii nu aveau laptopuri și, oricum, nimeni nu știa cum se predă la distanță. Doi ani mai târziu, multe dintre aceste neajunsuri încă persistă, chiar dacă buzunarele Uniunii Europene s-au deschis larg!
În Bihor, 86 de primării și școli au câștigat finanțări nerambursabile pentru achiziția de echipamente IT, inclusiv tablete și laptopuri pentru fiecare elev și profesor, dar lecția digitalizării a rămas nepredată. Copiii care au primit aparatele nu le mai folosesc la învățat pentru că orele se țin față în față, iar mulți alții riscă să nici nu le primească pentru că proiectele sunt întârziate.
Mai bine mai târziu...
În 2021, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a deschis o linie de finanțare europeană pentru dotarea unităților de învățământ cu echipamente IT necesare derulării lecțiilor la distanță. În Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, Axa prioritară 2 - Tehnologia Informației și Comunicațiilor pentru o economie digitală competitivă, a apărut posibilitatea atragerii de bani europeni pentru achiziția de echipamente necesare în „e-educație”. Primării și școli din toată țara au putut accesa fonduri nerambursabile pentru a cumpăra tablete cu abonamente de internet pentru cel puțin 2 ani, laptopuri, table inteligente, proiectoare, camere web și alte dotări similare, utile în digitalizare.
Pentru că, oricum, programul era întârziat față de nevoile elevilor, regula accesării fondurilor a fost „primul venit, primul servit”. Primele contracte s-au semnat în aprilie 2021, iar până în vara anului trecut, când fondurile s-au epuizat, în Bihor au câștigat finanțări 86 de primării și școli. O valoare totală deloc simbolică: 68,2 milioane lei.
„Loading...”
Profesorii și părinții care sperau că elevii vor primi echipamentele necesare pentru școala online măcar la începutul anului școlar 2021-2022, înaintea celui de-al V-lea val al pandemiei, au fost dezamăgiți. Niciun proiect n-a fost suficient de avansat încât tabletele să fie distribuite înainte de septembrie 2021, ci, în cel mai fericit caz, în ultimele luni ale anului trecut.
Mai grav e că zeci de școli n-au ajuns nici acum în această etapă! Multe primării au pierdut luni de zile pregătind documente, iar 12 licitații încă sunt în derulare, pentru dotarea școlilor din Aleșd, Aștileu, Batăr, Vadu Crișului, Cefa, Roșiori, Balc, Cadea, Remetea, Sânmartin și Sânnicolau de Munte. Pentru multe dintre aceste proiecte se apropie perioada limită de finalizare, așa că primăriile riscă să piardă banii.
Primăria Aleșd, care pe 2 aprilie ar trebui să închidă proiectul pentru achiziția a 2.038 de tablete, 160 de laptopuri și numeroase alte echipamente (de exemplu, 90 camere web, 16 routere de internet wireless, 52 proiectoare), a semnat abia săptămâna trecută contractele de furnizare cu firmele care au câștigat licitația. Acestea au acum 30 de zile la dispoziție să livreze echipamentele. „Noi sperăm că vom finaliza proiectul în termen”, spune, optimist, primarul Ioan Todoca (foto). Dacă nu, Primăria fie va pune ea banii pentru achiziții, adică 3,4 milioane lei, fie va renunța la ele, iar elevii vor rămâne fără tablete.
Goana spre finish
În comuna vecină Aștileu, lucrurile stau și mai prost: licitația demarată în august anul trecut pentru 207 tablete, 21 laptopuri și alte aparate încă nu este finalizată, deși proiectul ar trebui închis pe 9 aprilie. „Avem trei ofertanți, vom evalua ofertele”, spune primarul Ionuț Lazăr (foto), sperând și el că nu va pierde finanțarea de peste jumătate de milion de lei.
„Noi am depus la timp toate documentele, dar am primit cu întârziere aprobările de la autoritatea de management. Oricum, e păcat că nu s-a derulat acest proiect în plină pandemie, ci abia acum, la final”, zice edilul. E conștient că, și dacă totul va merge bine, elevii din comună vor primi tablete când nu vor mai avea nevoie de ele.
La Lugașu de Jos, aceeași poveste: proiectul ar trebui să se finalizeze pe 26 aprilie, dar licitația nici nu a fost adjudecată. „Suntem în ultima etapă din procedura de achiziție. Așteptăm ca ofertanții să ne transmită documentele solicitate și apoi încheiem contractele de furnizare”, spune Ehupov Norbert, funcționarul din Primărie responsabil cu derularea licitației. Dacă va mai reuși comuna să cumpere cele 395 tablete și 34 laptopuri, rămâne de văzut.
Primari optimiști
Și la Vadu Crișului finanțarea europeană de 1,8 milioane lei pentru 827 tablete, 33 laptopuri, 44 camere web și altele stă tot sub semnul întrebării, dar primarul Dorel Cosma e încrezător. „Zilele acestea finalizăm evaluarea financiară a ofertelor. Ne vom încadra în termen”, spune edilul, care trebuie să închidă proiectul până pe 10 mai.
În comuna Sânmartin, care a câștigat un proiect de 1,5 milioane lei pentru 813 tablete, 44 laptopuri și zeci de alte echipamente, termenul limită este pe 29 iunie, iar primarul Cristian Laza (foto) este convins că se va încadra. „Ofertele sunt în evaluare, sperăm să finalizăm cât de curând”. Chiar dacă pandemia se va stinge, edilul e convins că tabletele vor fi utile. „În școala noastră, copiii au și acum au o grămadă de activități de pregătire cu tablete”.
Din lista întârziaților, cele mai puține emoții le au școlile din Cadea și Sânnicolau de Munte, care, pentru că au semnat mai târziu contractele, trebuie să închidă proiectele abia în septembrie.
Dosite în laboratoare
Pe de altă parte, în celelalte 74 de comune și orașe unde licitațiile s-au finalizat, digitalizarea progresează... pe hârtie. Tabletele și laptopurile au fost împărțite elevilor și profesorilor, dar cum lecțiile se țin față în față, de câteva săptămâni bune au devenit inutile. Pentru că nu pot fi obligați să folosească și echipamentele IT, doar profesorii care au vrut le-au integrat în lecții. „Eu, personal, le dau elevilor sarcini și pe tablete, să se documenteze”, spune directorul din Bulz, Dan Lazăr, care nu poate garanta însă că și colegii săi fac la fel.
„Tabletele vor fi utile dacă trecem iar în sistem online. Altfel, nu se folosesc la ore”, recunoaște Cristian Rus, directorul Liceului Gabriel Țepelea din Borod, unde s-au distribuit 458 de tablete și 36 de laptopuri. Totuși, se corectează el, elevii din clasele a VIII-a și a XII-a folosesc tabletele la pregătirea pentru examenele naționale. Măcar atât...
Nici la școala din Olcea, unde s-au cumpărat 229 de tablete, profesorii nu le cer copiilor să le și folosească. „Nu le utilizează acum, că sunt cu prezență fizică”, zice directorul Teodor Buibaș. Mai mult, când va veni vacanța de vară, copiii vor trebui să predea dispozitivele școlii, iar la toamnă, dacă pandemia se va sfârși, s-ar putea să nici nu le mai primească înapoi. „Le vom pune în laboratorul de informatică”, spune directorul, precizând că n-ar vrea ca dispozitivele să se strice. Ascunse în laborator, se vor putea umple în voie de praf „european”...
DIN BUGETUL PROPRIU
Firmă de construcții, vând tablete!
În cei doi ani de pandemie, mulți primari din Bihor au cumpărat tablete și din bugetul local, prin achiziție directă, fără licitații. De pildă, Primăria Sânnicolau Român a plătit 105.000 lei pentru 150 tablete cu internet firmei Vodafone, Primăria Pomezeu a cumpărat de la același operator 70 de tablete cu 85.850 lei, iar Primăria Răbăgani 50 tablete cu 62.000 lei. Comuna Pocola a plătit aproape 31.000 lei pentru 31 de tablete cumpărate de la firma Elsaco, iar Vadu Crișului a cumpărat 10 tablete cu 7.200 lei de la Telekom.
Interesant este cazul Primăriei Lugașu de Jos, care în octombrie 2020 a cumpărat 135 tablete cu 135.000 lei, de la o firmă din Tileagd, Art Technoproject SRL, iar în martie 2021 a mai luat de la aceeași societate alte 65 de tablete cu 65.000 lei. În ultimii trei ani, firma a avut contracte publice doar cu Primăria Lugașu de Jos și cu o asociație ungurească din comună, toate pentru construcții și materiale de promovare. Când a venit pandemia, iată, s-a reprofilat...
(Articol publicat în cadrul proiectului EU Cohesion Funds Impact on People's Lives)
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.