Deja de câţiva ani, de frumuseţea Oradiei, oraş multicultural cu o istorie bogată, nu se bucură doar locuitorii oraşului, ci şi mii de turişti din ţară şi din străinătate. Aceştia descoperă în oraşul de pe Crişul Repede o fortăreaţă medievală cu legende fascinante, muzee cu expoziţii interesante, palate impresionante ridicate în stil Art Nouveau şi piaţete fermecătoare.
Ca orice bijuterie, însă, şi Oradea a trebuit întâi şlefuită. O misiune deloc uşoară, care a beneficiat, însă, de un atu european. Astăzi, Oradea este un oraş "instagramabil", care arată bine nu doar în poze, ci şi în realitate.
"Aurul" dintre hârtii
Motorul operaţiunii a fost pornit de Primăria Oradea, care - pe lângă proiecte ce au vizat poduri noi, şosele sau reţele termice - a avut un plan pentru salvarea patrimoniului oraşului. "Am elaborat o strategie şi am căutat mereu noi surse de finanţare. Pentru acest tip de proiecte, Programul Operaţional Regional a fost sursa principală", spune Marius Moş (foto), directorul Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională.
În două cicluri de finanţare, 2007-2013 şi 2014-2020, echipa specializată în proiecte europene a Primăriei a reuşit să atragă investiţii de aproape 160 milioane lei în obiective de patrimoniu deţinute de municipalitate.
O ruină... bogată
Cea mai mare parte a banilor, peste 100 milioane lei, au fost investiţi, prin patru proiecte POR diferite, în reabilitarea Cetăţii Oradea, monument istoric de categoria A, ale cărei baze au fost puse cu nouă secole în urmă.
Fortăreaţa cu cinci bastioane are o istorie bogată, fiind loc de înmormântare pentru capete încoronate ale Europei, printre care regele maghiar Ladislau I şi Sigismund de Luxemburg, care conducea o bună parte a Europei, fiind împărat al Sfântului Imperiu Roman şi rege al Germaniei, Boemiei, Ungariei şi Croaţiei. În secolul XV, vestitul astronom şi matematician austriac Georg von Peuerbach îşi făcea cercetările despre bolta cerească la Oradea, construind într-unul dintre turnurile Cetăţii primul observator astronomic de pe actualul teritoriu al României şi printre primele din Europa. La acea vreme, a stabilit şi că "Meridianul zero", adică linia imaginară care desparte emisfera estică de cea vestică, porneşte din Oradea.
În ciuda istoriei bogate, în 2009 Cetatea oraşului era în paragină (foto), cu clădiri şi ziduri ce stăteau să se dărâme. "Era o ruină şi mulţi nu credeau că mai poate fi salvată şi pusă în circuitul turistic", îşi aminteşte Marius Moş.
Bătăliile de la Oradea
După câţiva ani de lucrări ample, ce au inclus descărcări arheologice, reabilitarea mai multor corpuri de clădiri, printre care şi pe cea a Palatului Princiar, a zidurilor fortăreţei şi a curţii acesteia, Cetatea a fost redeschisă vizitatorilor la finalul lui 2015. Astăzi, fortăreaţa găzduieşte Muzeul oraşului Oradea, în cadrul căruia pot fi descoperite, in situ, şi rămăşiţe ale vechii catedrale gotice. În 2021, MoO a primit circa 30.000 de vizitatori.
Procesul de transformare a Cetăţii într-un obiectiv atractiv a fost anevoios, dar în ultimii ani, chiar şi-n ciuda pandemiei, aici s-au deschis două restaurante gourmet, un hotel-şcoală pentru industria ospitalităţii, o galerie de artă şi o "casă a căsătoriilor" unde sunt oficiate cununii civile.
Trecută de curând în administrarea Asociaţiei pentru Promovarea Turismului în Oradea şi Regiune, fortăreaţa ar urma să câştige noi "locatari", căci vor fi scoase la licitaţie spaţii pentru birouri şi există intenţia atragerii şi altor operatori din industria alimentară. Totodată, înainte de pandemie, Cetatea a devenit gazda unor evenimente importante ale oraşului, printre care şi numeroase concerte. Cel mai mare era Festivalul Medieval, care găzduia anual adevărate spectacole cu invitaţi din România şi din alte ţări europene, care se întreceau în lupte, probe de îndemânare, cântece, dansuri şi jonglerii cu foc.
Vizită în Belle Époque
"Un loc cu adevărat unic! Extraordinar de frumos renovat, iar proiecţia din camera copiilor a fost magică...". Este impresia unei românce care a vizitat Muzeul Art Nouveau din centrul Oradiei şi i-a îndemnat, pe pagina de Facebook a obiectivului, şi pe alţii s-o facă.
Muzeul, primul de acest tip din România, a fost inaugurat în august 2020 în Casa Darvas - La Roche (foto), trecută prin ample şi migăloase lucrări de reabilitare şi restaurare, graţie unui proiect european derulat de Primărie prin POR, investiţia ridicându-se la 9,3 milioane lei.
Considerată una dintre cele mai de preţ bijuterii arhitecturale ale Oradiei, casa a fost construită între anii 1909 şi 1912 de fraţii László şi József Vágó în stil Art Nouveau -Secession, cu decoraţiuni şi vitralii impresionante, precum şi o terasă încântătoare cu privelişte spre Crişul Repede.
În 2021, an de pandemie, Muzeul Art Nouveau - pentru amenajarea căruia s-au alocat şi bani din bugetul local - a avut 16.000 de vizitatori, care au intrat în atmosfera La Belle Époque şi au vizionat un spectacol de tip video-mapping menit să recreeze lumea copilăriei de la început de secol XX. În 2022, în muzeu se vor deschide noi expoziţii şi o ceainărie...
Casa masonilor
Printre celelalte proiecte ale municipalităţii care au dus la salvarea patrimoniului orădean se numără reabilitarea cu 6,9 milioane lei a Sinagogii Neologe Sion, construite în 1878 şi intrate de câţiva ani în circuitul turistic, şi reabilitarea cu 6,1 milioane de lei a mai multor biserici şi catedrale, ambele investiţii fiind co-finanţate prin Programul de cooperare transfrontalieră Ungaria - România. Printre lăcaşurile de cult renovate s-a numărat Biserica cu Lună, ce are în turn un mecanism interesant, considerat unic în Europa, indicând fazele lunii.
Tot pe bani europeni s-au făcut modernizări în Pasajul Vulturul Negru, alt obiectiv emblematic al Oradiei, realizat la începutul secolului XX şi inspirat de Galeria Vittorio Emanuele II din Milano. Cu o investiţie de circa 4 milioane lei, a fost refăcut mozaicul din pasaj.
Cel mai recent, printr-un alt proiect finanţat prin POR cu 5,5 milioane lei, fostul templu al Lojei Masonice Regele Ladislau a fost reabilitat şi transformat în Muzeul Francmasoneriei, unic în ţară. Inaugurat în toamna anului trecut, muzeul propune oaspeţilor o incursiune în lumea masoneriei, prezentând ritualuri, vestimentaţie şi documente legate de misterioasa organizaţie, despre care unii cred că ar ţine "frâiele" lumii.
Din cutii, pe simeze
Nu doar Primăria a apelat la bani nerambursabili pentru a pune în valoare patrimoniul local. Consiliul Judeţean Bihor are în derulare trei proiecte europene, două 
prin POR aproape finalizate, iar unul prin Programul Interregio România - Ungaria în plină desfăşurare, prin care, cu o investiţie totală de circa 50 milioane lei, un vast palat din centrul oraşului, pe vremuri sediu al Garnizoanei militare, a fost transformat în sediul unuia dintre cele mai mari muzee din vestul ţării: Muzeul Ţării Crişurilor (MŢC). Acesta deţine peste 500.000 de piese, printre care importante lucrări de Albrecht Dürer, Lucian Grigorescu, Nicolae Tonitza, dar şi un schelet de mamut descoperit chiar la Oradea sau artefacte de secol I-V.
MŢC şi-a pierdut vechiul sediu în 2006 după ce Palatul Baroc a fost retrocedat Episcopiei romano-catolice, iar mulţi ani a primit publicul doar la câteva expoziţii temporare în unele încăperi închiriate, cele mai multe piese de muzeu fiind puse la conservare în cutii. "În acel moment ne-a fost greu să vedem care putea fi soluţia. Este un lucru fenomenal pentru mine şi pentru colegii mei să vedem muzeul redeschis într-un sediu nou şi modern", spune Gabriel Moisa (foto), istoric, muzeograf şi manager interimar al MŢC.
Graţie investiţiilor din fonduri europene, Muzeul are acum expoziţii interactive, un "tunel al timpului", un vivariu şi laboratoare de restaurare. Se lucrează la ultimele secţii, investiţia urmând să fie finalizată în vară. Între timp, instituţia primeşte vizitatori, iar în 2021 i-au trecut pragul 70.000 de persoane.
Din aproape în aproape
Pentru a face oraşul mai primitor pentru localnici şi turişti, municipalitatea a mizat şi pe reabilitarea, modernizarea şi crearea unor zone de promenadă, investiţiile totale ridicându-se la 82 milioane lei, obţinuţi tot prin POR. Practic, centrul Oradiei a căpătat o nouă formă prin pietonalizarea Pieţei Unirii, Pieţei Ferdinand şi a străzilor Libertăţii, Aurel Lazăr şi Vasile Alecsandri, care acum contribuie din plin la punerea în valoare a clădirilor istorice.
Exemplul dat de municipalitate a fost preluat şi de orădeni. Cu ajutorul unui program multianual iniţiat de Primăria Oradea, care oferă sprijin financiar şi facilităţi din bugetul local celor care reabilitează faţadele clădirilor din centrul istoric, oraşul a renăscut în ultimii 10 ani, iar palatele Art Nouveau şi-au recăpătat strălucirea. Printre acestea: Palatul Sztarill, care găzduieşte un hotel, palatul Moskovits Miksa şi Palatul Apollo, opriri obligatorii pentru turiştii care ajung în Oradea.
"Nu puteam să vorbim nici de turism, nici de patrimoniu îngrijit fără fondurile europene. Iar această atitudine dinamică a Primăriei a stimulat şi a dat încredere şi mediului privat să investească în reabilitări şi modernizări", spune city managerul Oradiei, Mihai Jurca (foto).
Turiştii, mai mulţi decât orădenii
Cu noile "ancore", Oradea a ajuns în topurile preferinţelor turiştilor români, devenind o atracţie, mai ales înainte de pandemie, şi pentru străini. În 2018, în oraş au fost cazaţi 250.000 de turişti, iar în 2019 aproximativ 240.000, în ambele cazuri mai mulţi decât locuitorii oraşului.
În anii pandemiei, cum era de aşteptat, numărul a scăzut (160.000 în 2021), dar Oradea şi-a păstrat blazonul de destinaţie dorită. De altfel, în luna februarie a acestui an, pe populara platformă European Best Destinations, oraşul a fost votat drept "Cea mai bună destinaţie Art Nouveau în Europa".
După ridicarea restricţiilor, autorităţile pregătesc pentru acest an o serie de evenimente dedicate localnicilor şi turiştilor, printre care tururi dedicate patrimoniului Art Nouveau, un nou Festival medieval în Cetate şi o nouă ediţie a European Music Open, festival care adună invitaţi de pe marile scene ale continentului. Fiindcă un patrimoniu precum cel al Oradiei merită celebrat...
TO BE CONTINUED...
Urmează o nouă etapă
Specialiştii în fonduri europene ai Primăriei Oradea lucrează la noi proiecte care vizează obiective de patrimoniu ale urbei, căutând să le finanţeze în ciclul 2021-2027, tot din fonduri europene. Una dintre priorităţi este reabilitarea ultimelor trei bastioane ale Cetăţii, care nu au putut fi cuprinse în etapele anterioare. De asemenea, municipalitatea urmăreşte şi reabilitarea unui somptuos fost cinematograf din Palatul Vulturul Negru.
Pe de altă parte, Consiliul Judeţean Bihor şi-a propus să finanţeze cu fonduri UE reabilitarea unui edificiu din centrul oraşului, construit la începutul secolului XX, care o perioadă a găzduit "policlinica mare", dar ajuns în stare avansată de degradare. După reabilitare, palatul ar urma să devină chiar sediul instituţiei.
(Articol publicat în cadrul proiectului EU Cohesion Funds Impact on People's Lives)
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.