Un fost deputat UDMR de Bihor, la dubla sa lansare de carte: „Lașitatea, servilitatea, lingușirea nu au dispărut după ‘89” (FOTO)

Îmbinând realitatea cu ficțiunea, după ce în viața sa a combinat jurnalistica și politica, adăugându-le acum beletristica, fostul deputat UDMR de Bihor Székely Ervin și-a prezentat publicului orădean cele mai recente două cărți, „Dragostea, Securitatea și neurotoxina” și „Cum am devenit român. Însemnările unui asimila(n)t”, în care personaje fictive, dar inspirate din realitate – printre ele regăsindu-se chiar și Székely – trec prin întâmplări diverse, multe petrecute în perioada comunistă.

La dubla lansare de carte, autorul a mărturisit că volumele sale aduc informații celor care n-au trăit în comunism, mai ales în contextul în care amenințarea unei dictaturi promovate de extrema dreapta a revenit în actualitate. Cu același prilej, Székely a spus și că ascensiunea extremiștilor a simțit-o încă din anii în care era parlamentar.

Din notițe adunate

Evenimentul organizat de editura Ratio et Revelatio și găzduit, cu ajutorul Oradea Heritage, în Casa Darvas - La Roche, a adunat un public curios de creațiile fostului jurnalist și politician, care a fost deputat UDMR de Bihor între 1992 și 2004, ca apoi, patru ani, să fie secretar de stat în Ministerul Sănătății. Ulterior, până în 2022, Székely a lucrat în cadrul Societății Române de Radiofuziune, ca redactor-șef al redacției Minorități și redactor al agenției de știri RADOR. Înainte de a-și începe cariera de politician, între anii 1981 și 1992, Székely a fost consilier juridic în Salonta, iar mai apoi ziarist la săptămânalul de limbă maghiară „Ifjúmunkás”.

După cum a recunoscut Székely însuși, obiceiul de ziarist, de a-și lua notițe mai mereu, i-a dat „materia primă” pentru cărțile scrise. Având caiete întregi de însemnări luate la activitățile la care a participat de-a lungul carierei sale, autorul le-a folosit pentru a crea romane cu note biografice.

„O frescă social-politică a timpurilor respective”

Cea mai recentă carte, „Cum am devenit român. Însemnările unui asimila(n)t”, este de fapt o reeditare a celei cu același nume pe care autorul a publicat-o, în 2017, la editura Curtea veche. Reprezentanta editurii Ratio et Revelatio, Raluca Lazarovici Vereș, a declarat, în cadrul evenimentului de miercuri, că a ținut la această republicare pentru că romanul este „o capodoperă a genului”, cu un ton jucăuș și deopotrivă grav, cum de altfel au toate scrierile lui Székely. Arma forte a autorului, a mai spus Lazarovici Vereș, este autoironia, iar faptul că acțiunile din cărți se petrec în Oradea și Salonta vor fi pe placul cititorilor de aici, care se vor simți ca acasă și, probabil, chiar vor recunoaște tipologii de personaje.

Istoricul Cristina Pușcaș, specializată în opresiunile regimului comunist, a descris la rândul ei cărțile, spunând că autorul demonstrează că maghiarii și românii au avut înainte de ’89 aceeași problemă a libertăților îngrădite.

Apoi, într-un dialog cu jurnalista Judit Simon, care i-a pus întrebări ca într-un interviu autentic, scriitorul a vorbit despre melanjul între ficțiune și realitate din cărțile sale. Fără a deconspira personajele din care s-a inspirat sau chiar povestirile din cărți, el a recunoscut că există episoade care sunt în întregime reale.

„Mă consider un scriitor realist, de aceea toate poveștile din aceste cărți s-au întâmplat, chiar dacă nu cu mine, ci cu cei din jurul meu”, a mai spus Székely. Scrierile sunt „o frescă social-politică a timpurilor respective”, a concluzionat și Judit Simon.

Extremiștii, sesizabili de mult

Întrebat dacă, până la urmă a devenit român, Székely Ervin a spus că, dincolo de titlul captivant pe care l-a găsit pentru cartea sa, a vrut să evidențieze cum personajul principal al cărții „a trebuit să învețe normalitatea, care ar fi trebuit să fie firească, prin lecții dure”, și astfel să conștientizeze pentru cititori problematica națională și cea a asumării unei identități.

Despre anii comunismului, autorul a spus că el și alții care și-au trăit tinerețea în acele vremuri au fost nevoiți să învețe să accepte sloganuri cu care nu erau de acord și să fie docili ca să nu aibă dificultăți, comportamente care, în democrație, au dus la perpetuarea unor probleme. „Aceste atitudini, generația mea nu le-a lăsat în ’89 în piață, ci le-a dus mai departe. Lașitatea, servilitatea, lingușirea nu au dispărut după ’89. Și la fel de nocive sunt acum, cum au fost și atunci”, a spus Székely, referindu-se la contextul politic actual al României, țară care ajuns în pericol să aibă un președinte extremist.

Autorul a mărturisit că, în anii în care a activat în mediul politic, „am simțit o alunecare spre dreapta, mai precis spre extrema dreapta, care m-a îngrijorat” și și-a exprimat convingerea că o analiză realistă a trecutului explică realitatea de azi.

Székely a anunțat, cu prilejul lansărilor, că a predat deja manuscrisul unei alte cărți, care va folosi evenimentele trecutului apropiat și ale prezentului pentru a creiona viitorul, volum care, conform editoarei sale, ar trebui să iasă pe piață înaintea alegerilor prezidențiale din mai 2025, ca să nu fie depășit de realitate.