Țară la răscruce: Au fost cele mai nebune alegeri de după 1990. Cine a câștigat și cine a pierdut în Bihor?

1 Decembrie, o zi care trebuia să fie a unității națiunii, s-a dovedit una a dezbinării sub Tricolor. Desfășurate într-o atmosferă explozivă, la o săptămână după primul tur al Prezidențialelor, soldat cu un rezultat șocant, contestat și în final anulat de CCR, alegerile legislative au fost marcate de ruptura între două tribune rivale.

Una, strânsă în jurul vechilor partide, are meritul integrării României în lumea occidentală, dar poartă și stigmatul corupției și adâncirii inechităților sociale. Cealaltă, cu forțe noi, anti-sistem, a capitalizat și amplificat dorința de schimbare nu doar a tot ce nu a mers bine, ci și a valorilor proeuropene asumate de majoritatea românilor.

BIHOREANUL vă arată filmul unui scrutin consumat într-o tensiune încărcată la maximum și care ne va marca viețile cât se poate de concret, de la prețul pâinii până la rata șomajului. Căci, inevitabil, Guvernul rezultat din aceste alegeri, oricare ar fi el, va avea de stins incendii și de reconstruit pe ruine...

Iar în bară

După ce s-au ars pe 24 noiembrie la primul tur al alegerilor prezidențiale, firmele de sondare a opiniei publice s-au ferit să mai avanseze predicții înaintea scrutinului parlamentar. A făcut-o doar AtlasIntel, a cărei producție a fost prezentată ca „ultimul mare sondaj”.

Potrivit acestuia, pe 1 decembrie urma să se claseze pe primul loc AUR cu 22,4%, urmat de PSD cu 21,4% și de USR cu 17,5%. Pe al patrulea loc era dat PNL cu 13,4%, pe al cincilea UDMR cu 5,5%, iar pe următoarele POT și SOS la egalitate, cu câte 4,6%.

Rezultatele exit-poll-urilor difuzate după închiderea urnelor de Avantgarde, INSCOP, CURS și CIRA au fost însă diferite. Toate au „scos” AUR de pe primul loc și au trimis USR pe locul IV, cu scoruri semnificativ mai mici, și au prefigurat certitudinea intrării POT și SOS în Parlament. Pentru Senat și Camera Deputaților PSD era cotat pe locul I cu 25% și, respectiv, 24%, AUR cu 19-21%, PNL cu 13-14%, USR cu 12-13%, SOS cu 7% pentru ambele camere, POT cu 5%, iar UDMR cu 4-5%.

Care cum

Pățiți și ei după primul tur al Prezidențialelor, liderii principalelor partide și-au revendicat pe ocolite satisfacțiile, câte le-au mai rămas. Marcel Ciolacu - președinte demisionar al PSD după eșecul din 24 noiembrie, când s-a clasat pe locul III cu 19,5%, dar „reconfirmat” de ai săi în funcție - a subliniat în primele declarații că PSD rezistă ca „principala forță politică a României” și „va rămâne garantul echilibrului politic și social din România”.

Șeful AUR, George Simion, care cu o săptămână în urmă luase la Prezidențiale locul IV cu 13,86%, a acuzat „sistemul” că a „falsificat buletine de vot”, ceea ce nu l-a oprit să clameze victoria grupărilor naționaliste suspecte de afinități pro-ruse: „Poporul român a votat major pentru forțele suveraniste”.

Președinta USR, Elena Lasconi, locul II în T1 la Prezidențiale cu 19,18%, a mulțumit românilor că au votat preponderent „partidele democratice” și a afirmat că va începe discuții cu acestea - inclusiv cu PSD și PNL, până nu demult „Ciuma Roșie” și „Ciuma Galbenă” în ochii propriilor susținători - pentru a o susține în T2 și a forma o coaliție de guvernare pro-europeană.

După ce l-a înlocuit pe Nicolae Ciucă (8,79% în T1), noul președinte al PNL, Ilie Bolojan, a constatat că România va avea „un Parlament pulverizat” și „inevitabil se va pune problema unei coaliții de guvernare”, la care PNL este „dispus să participe astfel încât să fim un factor de modernizare”, pentru reformarea clasei politice și a statului.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor (4,5% la Prezidențiale), s-a mulțumit să se declare mândru de rezultate, mulțumind pentru voturi inclusiv românilor. În orice situație, zestrea UDMR va conta mai mult decât oricând, iar aportul la o coaliție va costa scump...

Extremiștii, peste o treime

Conturate spre dimineața de luni, rezultatele oficiale au dat PSD pe primul loc atât la Senat, cât și la Camera Deputaților cu 22,3% și, respectiv, 21,96%, urmat de AUR cu 18,3% și 18,01%, PNL cu 14,28% și 13,2%, USR cu 12,26% și 12,4%, SOS cu 7,76% și 7,36%  și de UDMR cu 6,38% și 6,33%.

Pentru PSD este cel mai prost rezultat de după 1990, AUR și-a depășit propriul lider, PNL a reușit un reviriment greu de pronosticat după primul tur al Prezidențialelor, iar USR a picat mult sub scorul Elenei Lasconi, semn că pe 24 noiembrie fusese votată în mare măsură de susținătorii altor formațiuni de centru-dreapta. POT și SOS nu doar că intră în viitorul Parlament, ci o fac cu scoruri peste cele din sondaje, la fel ca UDMR.

Prima concluzie: după ce partidele tradiționale s-au bălăcărit nu doar în campanie, ci ani la rând, peisajul politic a devenit extrem de polarizat, iar votul de protest la adresa lor propulsează în Parlament, cu o pondere totală de 33,42%, formațiuni cu manifestări extremiste, ai căror reprezentanți sunt lipsiți de orice experiență și care contestă nu doar vechile partide, ci însăși poziția României ca parte a UE și NATO, periclitând atât securitatea țării, cât și prosperitatea cetățenilor.

De la extaz la agonie

În sediile din Oradea ale partidelor, reacțiile la cald au oscilat de la entuziasm la resemnare. „Pentru noi este o bucurie, PSD a demonstrat că este principala forță politică a României”, spunea după exit-poll-uri șeful organizației județene, Aurel Mohan (foto), copiind cuvintele lui Ciolacu.

Deschizătorul listei AUR pentru Senat, Ciprian Blejan, era convins că scorul prefigurat de exit-poll-uri va spori la numărătoare, iar secundul său, Raul Gherle, anunța pe TikTok că „suntem victorioși, fraților!”.

„Așteptările noastre sunt realiste”, spunea la sediul PNL Bihor fostul prefect Dumitru Țiplea, candidat la Deputăție, estimând că liberalii bihoreni vor scoate cu cel puțin 10% peste scorul din T1 al Prezidențialelor. Rămas la cârmă după plecarea lui Bolojan la București, prim-vicepreședintele Mircea Mălan observa partea plină a paharului: majoritatea bihorenilor „au votat pentru rămânerea pe calea pro-europeană”.

În schimb, șeful USR Bihor, deputatul Silviu Dehelean, era căzut: „Așteptăm numărătoarea și cred că n-o să avem un rezultat foarte bun aici. S-ar putea să nu mai avem reprezentare parlamentară”, a declarat el BIHOREANULUI după centralizarea voturilor din primele secții de votare din Oradea, unde partidul era blocat la 3%.

Clasamentul în Bihor

De altfel, rezultatele scrutinului în județ asta au și confirmat. După o prezență masivă la vot (56,67%, a doua din țară), bihorenii au propulsat PNL ca „premiant”, cu 36,88% la Senat și 32,5% la Camera Deputaților. Pe locul secund a ieșit UDMR cu 22,73% și 22,55%, urmat de PSD cu 13,29% și 13,21%, AUR cu 10,9% și 11,39%, POT cu 3,9% și 4,36%, SOS cu 3,61% și 3,53%, iar USR cu 2,41% și 3,09%.

În ce privește cei doi independenți care au candidat în Bihor la Deputăție, Dorin Curtean (fost primar PNL de Popești, de astă dată pe cont propriu fiindcă Bolojan nu l-a vrut pe liste) a obținut doar 0,54% (1.489 voturi), iar necunoscutul Szücs János Attila 0,09% (248 voturi).

La fel ca în cazul unor partide cu scoruri nesemnificative, sub 3%, întrebarea este cum au reușit să strângă zeci de mii de semnături pe listele pentru susținerea candidaturilor...

PNL, revenit din pumni

Comparativ cu precedentele alegeri parlamentare, din septembrie 2020, PNL Bihor a obținut un scor mai mare la Senat (unde atunci avusese 33,93%) și l-a păstrat la Camera Deputaților (unde a avut 32,5%).

Față de acum patru ani, însă, liberalii aproape și-au dublat numărul de voturi la Senat (acum 101.994 voturi, atunci 61.830), iar pe cel de la Camera Deputaților l-a depășit cu aproape o treime (88.338 voturi acum, 59.120 în 2020). Prin raportare la localele din 9 iunie anul acesta (când a adunat 137.176 voturi), au pierdut cam tot o treime, însă față de prezidențiale (când Nicolae Ciucă luase doar 15,51%) scorul din 1 decembrie a fost mai mult decât dublu.

Cert este că în Bihor PNL a obținut cele mai bune rezultate comparativ cu tot restul țării: cele mai mari procente și cele mai multe mandate de parlamentari. Explicația, ca în toată țara, factorul Bolojan.

AUR și UDMR, în creștere

Rezultate foarte bune au avut în Bihor, de asemenea, AUR și UDMR. Procentele AUR din 1 decembrie (10,9% și 11,39%) le depășesc pe cele din septembrie 2020 (8,62% și 8,48%), iar numărul de voturi este mai mult decât dublu atât față de parlamentarele de acum patru ani (la Senat, creștere de la 15.721 la 30.137 voturi, la Camera Deputaților de la 15.433 la 31.389 voturi), cât și față de localele din 9 iunie (când a avut 13.587 voturi).

Scorurile UDMR Bihor (22,73% și 22,55%) sunt peste cele de la precedentul scrutin parlamentar (21,41% și 21,14%), dar numărul de voturi obținut acum (62.857 la Senat și 62.159 la Camera Deputaților) este mult superior celui din urmă cu patru ani (39.029 și 38.459). Creșterea UDMR este mai ușoară decât la locale (când la CJ a avut 54.087 voturi), dar sensibil peste scorul de la Prezidențiale (unde Kelemen a luat 43.959 voturi).

A fost „cel mai bun rezultat obţinut în ultimele două decenii (n.r. - din 2004), un rezultat istoric, atât pe plan naţional, cât şi în judeţ”, a spus președintele UDMR Bihor, Cseke Attila (foto). Speculant, președintele executiv Szabó Ödön a exploatat momentul pentru a cere, în baza rezultatului de la parlamentare, ceva ce ține de consecințele localelor: viceprimar în Oradea și vicepreședinte la CJ Bihor. „E o solicitare legitimă”, a pretins el.

PSD în picaj, USR în groapă

Marii perdanți ai legislativelor sunt PSD și USR. Deși în seara scrutinului pesediștii bihoreni jubilau, cifrele arată o scădere fără precedent. Procentele obținute acum (13,29% și 13,21%) sunt mult sub rezultatul din 2020 (19,31% și 18,72%), sub cel din 9 iunie de la CJ (17,88%) și chiar sub cel din T1 al Prezidențialelor (când Ciolacu a primit 16,8%).

Pe de altă parte, numărul de voturi pentru PSD a rămas cam același: 36.751 voturi pentru Senat și 36.415 pentru Camera Deputaților (față de 35.189 și 34.054 în urmă cu patru ani). Concluzia? Prezența mare la urne este totdeauna în defavoarea PSD.

Cel mai usturător eșec l-a consemnat USR, care milita cândva pentru o participare cât mai mare la vot. Scorul de acum (2,41% la Senat cu 6.673 voturi și 3,09% la Camera Deputaților cu 8.529 voturi) înseamnă nimic față de cel din 2020 (când în alianță cu PLUS avea 6,88% la Senat cu 12.538 voturi și 6,98% la Camera Deputaților cu 12.690 voturi). Prăbușirea era previzibilă din vară (când la CJ a smuls doar 2,31%, cu 6.226 voturi). Percepția? Candidata partidului, Elena Lasconi (care pe 24 noiembrie luase în Bihor 12,48%, cu 30.266 voturi), a rămas o „locomotivă fără vagoane”.

De altfel, șeful USR Bihor, Silviu Dehelean (foto), și-a anunțat marți retragerea pe Facebook. Avea și de ce: un scor mai prost a avut doar USR Harghita (1,25% la Senat și 0,13% Camera Deputaților), filiala Bihor fiind surclasată până și de cea din Covasna (3,02% la Senat și 2,57% la Deputați).

Surprize la mandate

Tot marți, și tot pe Facebook, a anunțat și Ioan Mang că se „retrage”. Și tot forțat, căci în urma redistribuirii la nivel național, PSD Bihor rămâne cu un singur deputat.

Oficial, alocarea celor 4 mandate de senator și 9 de deputat cuvenite județului a fost anunțată vineri de BEJ Bihor, cu precizarea că pentru un mandat de senator au fost necesare 64.795 voturi, iar pentru unul de deputat 27.817 voturi.

PNL va avea 2 mandate de senator. Primul este „plin”, pentru Ilie Bolojan, iar al doilea, pentru Gheorghe Bota, prin redistribuire la nivel național. Câte un mandat de senator vor avea UDMR și PSD, ambele prin redistribuire, beneficiari fiind Cseke Attila și, respectiv, Aurel Mohan.

PNL va avea 3 mandate de deputat, toate „pline”, pentru Arina Moș, Dumitru Țiplea și Călin Gal, UDMR 2, tot „pline”, pentru Szabó Ödön și Biró Rozália, iar PSD și AUR câte unul, fiecare „plin”, pentru Corina Ene și, respectiv, Mihai Neamțu.

Câte un mandat de deputat a fost alocat prin redistribuirea la nivel național (adunând la numărul de voturi obținute în Bihor „resturi” neutilizate din alte județe), pentru POT și SOS România, beneficiari fiind Cristian Emanuel Cîmpan și, respectiv, Vlad Andrei Vida.

Oameni noi

Viitorul deputat de Bihor al POT - Partidul Oamenilor Tineri condus de ex-AUR-ista Anamaria Gavrilă, care și-a asumat din start susținerea lui Călin Georgescu la Președinție - este Cristian Emanuel Cîmpan (foto), care și-a anunțat reușita pe Facebook, mulțumindu-i lui Dumnezeu „pentru binecuvântarea Sa și pentru că mi-a dat această oportunitate de a sluji țara și comunitatea noastră”. „Cu smerenie, Îi cer înțelepciune, răbdare și putere pentru a face față responsabilităților care mă așteaptă”, a scris Cîmpan, membru al comunității baptiste.

În vârstă de 37 ani, acesta a absolvit două facultăți ale Universității din Oradea (Științe Economice și Protecția Mediului, fiind cunoscut pentru ferma de măgărițe pe care o deține la Mierlău. Contactat de BIHOREANUL, Cîmpan a afirmat că a fost membru PNL din 2012 până în 2021, activând în Hidișelu de Sus, dar a părăsit acest partid din cauza coalizării la guvernare cu PSD. A optat pentru POT fiindcă „se potrivește cu principiile pe care le am - credință, familie tradițională, onestitate” și coordonează „oamenii tineri” din Bihor, Sălaj, Maramureș și Satu Mare. De altfel, soția sa a candidat la Camera Deputaților în Satu Mare, iar unchiul său, Petru, la Senat, în Bihor, fără să fi fost aleși. Cîmpan a explicat că asta s-a decis în ultima zi pentru depunerea candidaturilor deoarece... partidul nu găsise, pur și simplu, alți candidați.

„Suntem extraordinari”

Din partea SOS, în Bihor va fi deputat Vlad Andrei Vidra (foto), 42 ani, absolvent al Universității Bogdan Vodă din Cluj Napoca și proprietar al unei firme de comerț cu piese auto.

Vidra, care este și președinte al SOS Bihor, a declarat BIHOREANULUI că a intrat în partidul Dianei Șoșoacă de un an.

„M-a atras dorința de schimbare și faptul că am stat 3 ani în Germania și am văzut acolo diferența între o politică de consum și o politică de dezvoltare. Sunt foarte mândru că sunt român și aș dori să trezesc sentimentul ăsta și în ceilalți români, care se consideră slabi și nepregătiți, cel puțin asta este ce promovează mass-media din țară, dar noi ca nație și ca români suntem extraordinari”, a răspuns el întrebării de ce a ales tocmai SOS.

În ce privește planurile, Vidra afirmă că „aș dori să fac mai multe reforme”, în special în Justiție, însă s-a eschivat să intre în detalii. Are vreme, un mandat de patru ani...

JUDEȚ COLORAT
Votul în Bihor, pe orașe și comune

PNL a obținut voturile majorității alegătorilor în Oradea (46,29% pentru Senat și 41,08 pentru Camera Deputaților) și în alte patru orașe: Beiuș (46,53%, respectiv 38,6%), Aleșd (42,08% și 34,91%), Nucet (51,14% și 46,93%) și Ștei (50,6% și 44,22%).

UDMR s-a impus în Marghita (51,24% și 49,84), Salonta (55,42% și 55,37%), Săcueni (83,35% și 81,52%) și Valea lui Mihai (82,94% și 81,66%)

PSD a câștigat doar în Vașcău (40,53% și 43,02%)

În Bihorul rural, UDMR predomină în nordul județului (Tăuteu, Chișlaz, Curtuișeni, Sălard, Tămășeu, Șimian, Sălacea, Tarcea, Cherechiu, Suplacu de Barcău, Sâniob și Diosig), la fel în Tărcaia, Finiș și Lugașu de Jos.

În Zona Metropolitană Oradea pe primele locuri au fost tot UDMR (Biharia, Borș, Cetariu și Paleu) și PNL (Sântandrei, Girișu de Criș, Nojorid, Oșorhei și Sânmartin, chiar dacă aici primar este un reprezentant al PSD, ales în iunie cu 71,07%).

În restul județului, în cele mai multe comune a câștigat PNL (Toboliu, Sânnicolau Român, Cefa, Mădăras, Ciumeghiu, Tinca, Olcea, Cociuba Mare, Căpâlna, Șoimi, Holod, Lăzăreni, Holod, Ceica, Dobrești, Sâmbăta, Răbăgani, Pocola, Ineu, Săcădat, Tileagd, Brusturi, Spinuș, Popești, Balc, Tăuteu, Șinteu, Aușeu, Borod, Bratca, Bulz, Șuncuiuș, Roșia, Vadu Crișului, Măgești, Aștileu, Vârciorog, Dobrești, Curățele, Budureasa, Drăgănești, Buntești, Pietroasa, Lazuri de Beiuș și Criștioru de Jos)

PSD a fost pe primul loc în Derna, Sârbi, Copăcel, Țețchea, Gepiu, Husasău de Tinca, Tulca, Batăr, Pomezeu, Căbești, Remetea, Uileacu de Beiuș și Lunca, iar AUR a câștigat în comuna Avram Iancu.

ORADEA, FIEF PNL
Liberalii au luat peste 40%

Fief liberal din 2008 - când încă erau două tururi de scrutin pentru alegerea primarului și actualul președinte al PNL Ilie Bolojan (foto) câștiga în premieră din primul tur, fără a mai fi necesară, ca de obicei până atunci, clasica înfruntare în turul doi cu reprezentantul UDMR - Oradea a optat și de această dată pentru partidul lui. Aici, PNL a obținut 46,29% la Senat (cu 44.177 voturi) și 41,08% la Camera Deputaților (39.166 voturi).

Deși absent din Bihor în ultima săptămână de campanie, după ce a preluat conducerea PNL, Bolojan a rămas „locomotiva” liberalilor bihoreni. Lista lor pentru Senat, pe care a și deschis-o, a obținut un scor de 36,88%, cu 101.994 voturi, mult peste scorul de 32,04% dat celei pentru Camera Deputaților, cu 88.338 voturi.

UDMR s-a clasat pe locul secund, lista pentru Senat înregistrând 17,89% (17.074 voturi), iar cea pentru Camera Deputaților 18,11% (17.271 voturi). 

PSD a primit la Senat 11,16% (10.651 voturi), iar la Camera Deputaților 11,37% (10.841).

AUR a obținut pentru Senat un scor de 8,8% (8.401), iar la Camera Deputaților 9,66% (9.213). 

Locul 5 în preferințele alegătorilor din Oradea este ocupat la Senat de POT cu 3,5% (3.343 voturi), iar la Camera Deputaților de USR cu 4,52% (4.314 voturi).

ADIO, „PATRIOȚI”!
Mihai Lasca, sub prag

În seria perdanților scrutinului parlamentar se înscrie și Partidul Patrioților Poporului Român, fondat de orădeanul Mihai Lasca (foto) după excluderea sa din AUR. Întrucât concurența a fost acerbă pe segmentul de electorat conspiraționist, anti-vaccinist și suveranist, intrarea în legislativ a POT și SOS a însemnat dispariția PPPR.

Formațiunea orădeanului a luat la nivel național 0,52% pentru listele pentru Senat (48.436 voturi) și 0,44% pentru cele pentru Camera Deputaților (40.96 voturi). PPPR a eșuat inclusiv în Bihor, unde pentru Senat a luat 0,59% (1.645 voturi), iar pentru Camera Deputaților 0,64% (1.754 voturi).

CE URMEAZĂ?
O guvernare cu spatele la zid

Învins în T1 al Prezidențialelor și demisionar din fruntea PSD, dar „reconfirmat” rapid, premierul Marcel Ciolacu (foto) are prima șansă să conducă și următorul Guvern, atât datorită clasării partidului pe primul loc la Parlamentare, cât și promisiunii Elenei Lasconi că dacă va câștiga T2 „nu exclude” să-l propună. Decizia luată vineri de CCR pentru anularea întregului scrutin prezidențial deschide, însă, mai multe opțiuni.

Miercurea trecută, în rol de purtător de cuvânt al unei „coaliții pentru stabilitatea și modernizarea României”, formată din PSD, PNL, USR și UDMR, plus grupul minorităților, Ilie Bolojan, flancat de reprezentanți ai acestor grupări, a anunțat că ele au „convenit asupra constituirii unei viitoare coaliții care să asigure stabilitatea guvernării și să implementeze măsuri concrete pentru modernizarea României”, prezentând o rezoluție privind „reafirmarea parcursului european și euroatlantic” și „angajamentul pentru dezvoltare și reforme”. Este, practic, singura mișcare politică după alegerile parlamentare care rămâne validă și în contextul deciziei CCR.

Oricine va conduce guvernarea, însă, are o misiune dificilă: pentru că, imediat după anunțarea rezultatelor T1, economia s-a zdruncinat (Bursa de Valori București a pierdut 2 miliarde euro din capitalizare și 10 miliarde euro din tranzacționări, ceea ce înseamnă prăbușirea activelor principalelor firme din țară, străine și autohtone), leul a scăzut și creditele s-au scumpit, societatea este puternic dezbinată între pro și anti-europenism, iar încrederea în România pe plan internațional s-a risipit, viitorul Guvern va fi obligat să ia măsuri rapide și radicale pentru repararea pagubelor. Ceea ce poate duce la noi tulburări sociale, cu noi efecte economice, într-un cerc vicios greu de rupt.