Sunt drogat, ce mă fac? Tot mai mulți copii consumatori de droguri din Bihor ajung la Urgențe, iar autoritățile sunt depășite de situație

În lumea drogurilor intră cine vrea şi scapă cine poate. Copiii sunt mai expuşi ca oricând, iar părinţii descoperă uneori prea târziu că odraslele devin dependente.

BIHOREANUL a descoperit că numărul consumatorilor minori este în creştere în tot judeţul, iar posibilităţile de tratament limitate, Spitalul Judeţean din Oradea neavând paturi anume destinate îngrijirii lor. 

Preferatele copiilor

Drogurile sunt împărţite în trei mari categorii: psihoanaleptice, care au efect stimulant, şi în care intră substanţe precum amfetamina ori cocaina, psiholeptice, în care intră şi canabisul, şi psihodisleptice, ce provoacă halucinaţii, din care fac parte şi noile substanţe psihoactive (NSP), cunoscute şi sub denumirea de etnobotanice. Acestea din urmă au la bază o pulbere importată din China şi India, care se dizolvă în alcool etilic sau acetonă. Compoziţia se pulverizează apoi pe plantele pentru ceaiuri, după care se lasă la uscat.

Numărul consumatorilor minori de NSP pare a fi cel mai mare, spun specialiştii. Asta pentru că, spre deosebire de drogurile "clasice", sunt ieftine (pot costa şi 10 lei) şi se procură rapid. Sunt, însă, şi cele mai dăunătoare. După starea iniţială de euforie, produc agitaţie psihomotorie, tremurături, delir, halucinaţii, greaţă, vărsături şi dureri de stomac.

"Dependenţii pot intra în episoade psihotice, rupându-se de realitate. La fel ca schizofrenicii, pot avea idei delirante. Cel mai grav este episodul halucinant imperativ: o voce le spune ce să facă. În acest context sau în cel al depresiei post-consum pot chiar să se sinucidă", explică dr. Adrian Bumbu (foto), şeful secţiei de Psihiatrie în cadrul Spitalului Judeţean Oradea.

Un alt drog preferat de tineri, care poate fi găsit şi pe internet, este 3CMC (aşa numitul cristal), sub formă de pulbere, lichid ori material vegetal şi este folosit ca înlocuitor al metamfetaminei. În ultima vreme, tot mai mulţi traficanţi sunt prinşi având asupra lor acest stupefiant, care în vara anului acestuia a provocat moartea unei adolescente din Brăila.

Atraşi de adidaşi

Cum ajung drogurile atractive pentru copii? Psihologa Corina Lupău (foto), al cărei cel mai mic pacient consumator de droguri a avut vârsta de 11 ani, spune că de obicei primul fum e "tras" sub presiunea grupului de prieteni sau măcar a unuia care deja a încercat droguri. 

"Se întâmplă în cluburi, parcuri, pe drumul de la şcoală spre casă, la petreceri. Deseori primele doze sunt oferite gratuit".Traficanţii, adaugă specialista, îşi aleg prada după buzunarul victimei. În cazul unui drog mai scump, ca Pink Cocaine (2C-B), un praf roz care combină efectele stimulente cu cele halucinogene, clienţii sunt selectaţi adesea după cât de scumpă e perechea de încălţări a consumatorului. "Dealerilor le sclipesc ochii dacă adolescenţii au în picioare Off White, Balenciaga sau Balmain", spune Lupău.

Printre primele semne ale consumului în cazul unui copil se numără: scăderea performanţei şcolare, chiulul de la cursuri, lipsa somnului, absenţele de acasă, minţirea frecventă, schimbarea bruscă de dispoziţie, anturajul dubios, lenea sau chiar furtul unor obiecte valoroase din casă. 

Găsiţi de Ambulanţă

Nu există date care să indice numărul minorilor care au încercat droguri în Bihor, dar este cert că sunt tot mai mulţi, iar vârsta lor e tot mai mică. Potrivit datelor transmise BIHOREANULUI de Unitatea de Primire a Urgenţelor din cadrul Spitalului Judeţean, aici s-au prezentat în 2020 opt pacienţi cu vârste până în 17 ani care au consumat substanţe psihoactive, în 2021 au fost şapte, anul trecut numărul a crescut la 12, în schimb anul acesta, până în octombrie, au ajuns la UPU nu mai puţin de 35 de minori! 

"Adolescenţii nu cer ajutor din proprie iniţiativă. Cel mai adesea sunt aduşi de ambulanţă, găsiţi în stradă în stare de intoxicaţie acută şi foarte rar în urma consumului în grup, când unul dintre ei se îngrijorează de starea altora şi cer ajutor. Vin şi aduşi de părinţi, care suspectează o problemă legată de consum", explică dr. Sanda Ţăgurean, medic primar de psihiatrie pediatrică. 

Fără paturi pentru minori 

Când ajung la UPU, consumatorilor li se face o testare rapidă de urină pentru depistarea a şapte mari tipuri de substanţe. Testele (foto jos) nu detectează însă NSP, din cauza compuşilor chimici pe care aceste substanţe le conţin. După primele îngrijiri, dacă pacientul e în stare gravă, este transferat la Terapie Intensivă, iar dacă se simte mai bine este mutat pe secţia de Psihiatrie pediatrică, dacă e minor. Acolo sunt oferite şi servicii de asistenţă medicală, psihologică şi socială, şi în regim ambulatoriu.

Uneori, astfel de cazuri nici nu sunt înregistrate ca atare. "Avem o problemă cu notarea acestor pacienţi. Nu le prea punem cu diagnosticul principal, adică dependenţa de droguri, pentru că serviciile medicale sunt foarte prost plătite de CAS şi ne scade Indicele de Complexitate Medicală, şi atunci se pun alte diagnostice principale", zice dr. Adrian Bumbu. 

Ademenit de colegi

Un caz recent a fost al unui băiat de 13 ani, care a fost dus la fostul Spital Municipal de tată, care bănuia că fiul său a consumat droguri. "În cazul respectiv există suspiciunea că a consumat substanţe psihoactive", spune dr. Hadrian Borcea (foto), şeful UPU-SMURD Bihor. 

Ce l-a diferenţiat de alte cazuri era că băiatul are probleme mari de sănătate, având diabet de tip I. Copilul le-a povestit medicilor că primise o ţigară de la un prieten şi a fumat-o alături de acesta în Orăşelul Copiilor, iar apoi i s-a făcut rău şi i-a crescut glicemia. 

Ce fac autorităţile în astfel de cazuri? Din oficiu, spitalul anunţă Poliţia, care întocmeşte un dosar penal în baza primelor declaraţii, înaintat apoi Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate, care se ocupă de asemenea anchete sub coordonarea procurorilor DIICOT. De altfel, cele mai multe dosare ale DIICOT Oradea au ca obiect traficul de droguri: în 2021 au fost nu mai puţin de 1.034, iar în 2022 - 1.144 de dosare.

Investiţii doar în viitor 

În 2017, Consiliul Judeţean Bihor discuta despre înfiinţarea unui Centru de Adicţii cu 12 paturi la Spitalul de Psihiatrie din Nucet, dar şi de înfiinţarea unor paturi pentru dependenţii minori la fostul Spital Municipal din Oradea. Ambele iniţiative au rămas însă la stadiu de dorinţă. 

"Ne-am dori să avem o secţie specializată pe adicţiile minorilor, dar deocamdată funcţionăm aşa, pe secţia de Psihiatrie pediatrică, unde copiii primesc toate tratamentele de care au nevoie. Avem nevoie, însă, de o echipă medicală specializată, iar asta necesită pregătire. Intenţia noastră este construirea unui spital nou de psihiatrie, unde să fie internaţi şi adulţii, şi copii", spune managerul Spitalului Judeţean, dr. Gheorghe Carp (foto).

Din ce bani şi, mai ales, în cât timp ar putea fi construită o nouă unitate medicală? Carp susţine că ar costa câteva zeci de milioane de euro, iar sursa de finanţare ar putea fi fondurile PNRR, doar că demersul este abia la stadiul unui studiu de fezabilitate, deci realizarea lui va dura ani de zile. 

Proiecte în şcoli 

Ce se întâmplă, însă, mai departe, cu pacienţii externaţi? Sunt predaţi familiilor, care de cele mai multe ori nu ştiu ce să facă cu ei. Dependenţii au nevoie de luni de zile de terapie constantă, în centre post-curative, dar în România există doar câteva centre private de reabilitare, astfel că rata de recidivă a acestora este foarte mare.

Prin urmare, de nevoie, unii apelează la serviciile unor centre din străinătate. Un tânăr orădean de 27 ani, dependent de droguri din liceu, frecventează periodic o clinică de lângă Budapesta, unde se află internat şi în prezent. "Acolo nu primesc medicamente, ci specialiştii se axează pe vindecarea «sufletească», prin diverse terapii şi activităţi. Cu ajutorul lor, fiul meu a fost abstinent timp de cinci ani. Din păcate, a simţit din nou că patima drogurilor îl apasă. Va reveni din Ungaria spre finalul anului", povesteşte mama tânărului, mărturisind cu tristeţe că a simţit de mai multe ori că îl "pierde".

Agenţie fără date

Instituţiile abilitate ale statului care ar trebui să controleze fenomenul sunt departe de a-şi împlini menirea. La finalul lunii septembrie, reprezentanţii a şase instituţii din Bihor cu atribuţii în prevenirea consumului, tratarea persoanelor afectate de consum şi combaterea traficului de droguri au fost chemaţi în Colegiul Prefectural, să dea seama privind activitatea acestora. 

Între ele, se numără şi Centrul Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Oradea, care nici măcar nu are date în ce priveşte consumatorii minori din Bihor! "Desfăşurăm periodic activităţi de prevenire a consumului de droguri în şcoli, la Universitate", spune şefa CRPECA, comisarul şef Delia Merce (foto), care recunoaşte că "în programul nostru de asistenţă integrată nu avem niciun beneficiar minor". Adică nici măcar un copil nu a fost consiliat psihologic de instituţie, care s-a rezumat la a împărţi informaţii şi pliante prin şcoli.

Pe parcursul acestui an, CRPECA a oferit servicii de asistenţă integrată pentru numai 30 de adulţi consumatori de droguri, în patru cazuri din iniţiativa acestora, restul fiind aduşi de Poliţie şi Ambulanţă, DIICOT, Serviciul de Probaţiune, Penitenciarul Oradea şi de o organizaţie neguvernamentală.

Iniţiativă pentru adicţii 

Îngrijorată de absenţa soluţiilor pentru un asemenea fenomen, o antreprenoare orădeancă, Ioana Orzan (foto), mamă a doi copii, implicată în acţiuni de voluntariat, vrea să construiască un centru anume conceput pentru îngrijirea micilor dependenţi, care să găzduiască minori consumatori. Aceştia ar urma să fie ajutaţi inclusiv prin psihoterapie, ateliere creative şi cursuri pe teme ştiinţifice. Doar că iniţiativa nu e defel una ieftină... 

"Costurile estimate sunt undeva la 25 milioane de euro. Încerc să găsesc o finanţare şi un teren în zona limitrofă a Oradiei. Ştiu că proiectul este unul complex, dar cineva trebuie să ia atitudine şi să facă ceva concret. Mi-e frică pentru copiii mei, pentru că de multe ori seara, prin parcuri, am mai văzut copii dubioşi care fumau şi nu mai vreau să stau cu mâinile în sân", susţine ea. 

Deocamdată, însă, şi această idee este în stadiu incipient. În tot acest timp, cei care ajung la dependenţă sunt tot mai mulţi şi cu şanse tot mai mici de a scăpa din capcană...

ÎN DEZBATERE
Vor legalizarea canabisului

Consumul de droguri nu este incriminat de lege în România, dar punerea în vânzare, transportul, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani, iar în cazul celor de mare risc pedeapsa poate ajunge până la 15 ani.

Un proiect pentru modificarea Legii 143/2000 privind prevenirea traficului şi consumului de droguri a ajuns în Parlament în această primăvară, la iniţiativa unor deputaţi REPER. Proiectul, la care a contribuit şi un tânăr criminolog orădean, Vlad Zaha, susţine înlocuirea pedepselor penale cu amenzi între 1.000 şi 3.000 lei pentru posesia de canabis în limita a 3 grame, în vederea consumului personal. În septembrie, Senatul a respins proiectul, care urmează să fie dezbătut şi de Camera Deputaţilor, for decizional. 

"ILUZIA FERICIRII"
Proiect în şcoli 

Direcţia de Asistenţă Socială din Oradea, în parteneriat cu CRPECA şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor, a lansat anul trecut o campanie denumită "Iluzia Fericirii - ai grijă de tine" care presupune întâlniri cu elevii în şcoli şi discuţii despre droguri şi pericolele acestora. 

"În cadrul proiectului, psihologa noastră, Adela Bradea, oferă consiliere gratuită copiilor ai căror părinţi sau rude ne cer ajutorul", spune directoarea DASO, Anca Grama. Un adolescent consumator face de câteva luni terapie cu specialista instituţiei.