1929. "Cu mare entuziasm"
1 Decembrie este data aniversării unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu Regatul României, în anul 1918. În perioada interbelică, data nu reprezenta o sărbătoare naţională, dar era aniversată cu vii manifestări.
Dintr-o relatare a Gazetei de Vest din 1929 aflăm că după liturghia şi Te Deum-urile de la catedralele ortodoxă şi greco-catolică, după-masa a avut loc, în sala mare a Teatrului, o serbare a asociaţiei Astra. În cadrul său, în urma intonării Imnului Regal, profesorul I. Silaghi a ţinut o prezentare a evenimentelor din 1918.
Corul şcolii normale de fete a susţinut spectacolul "Păltinel cu frunza lată", iar corul şcolii normale de băieţi a cântat piesa "Cât e fata de micuţă". Apoi, corul mixt al şcolilor normale a interpretat "Lângă leagăn" şi "Ţara mea".
În cartierul Velenţa, Asociaţia profesorilor secundari, împreună cu elevii Liceului "Emanuil Gojdu" şi cu cei ai şcolii "Iosif Vulcan", au organizat o serbare.
Seara, orădenii au fost poftiţi la Teatru, unde Reuniunea Femeilor Române a ţinut un bal cu recitări de poezii şi cântece naţionale, încheiat cu "Marşul libertăţii" în interpretarea corului gimnaziului.
2022. De Ziua Naţională
Ziua de 1 Decembrie a devenit Ziua Naţională a României în 1990, prin Legea nr. 10. De atunci, în fiecare an momentul este aniversat cu fast.
În Oradea, anual, ceremoniile principale au loc în Piaţa Unirii, înainte în faţa statuii lui Mihai Viteazul, iar acum în faţa celei ecvestre a Regelui Ferdinand I.
În mod obişnuit, evenimentul cuprinde un Te Deum, prezentarea semnificaţiei sărbătorii, urmate de depuneri de coroane la soclul statuii, întotdeauna în prezenţa oficialităţilor locale şi judeţene, a militarilor, reprezentanţilor cultelor şi a cetăţenilor.
În anii trecuţi, în Piaţa Unirii avea loc, după ceremonie, o paradă a militarilor pedeştri şi a tehnicii din dotare, a jandarmilor, reprezentanţilor ISU şi a altor structuri de apărare şi intervenţie.
După pietonalizarea Pieţei, parada s-a mutat în centrul civic. În timpul pandemiei, autorităţile au renunţat atât la paradă, cât şi la acţiunea de distribuire a porţiilor de fasole cu ciolan.
Anul acesta, fasolea cu ciolan a revenit în programul sărbătorii, dar nu şi parada militară, "blocată" de şantierele din oraş. De 1 Decembrie au avut loc şi spectacole la Filarmonică şi Teatru, dar şi o serie de expoziţii şi conferinţe.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.