Criticată adesea pentru uşurinţa cu care taie copaci în contextul proiectelor de amenajare urbană, Primăria Oradea nu ratează nicio ocazie să se laude când plantează. Uneori, însă, cetăţenii se aleg doar cu lauda.
Mii de puieţi sădiţi în 2020 la capătul cartierului Tineretului s-au uscat fie pentru că au fost din specii care nu se potrivesc cu zona, fie pentru că n-au fost întreţinuţi. O risipă de material dendrologic şi de muncă de pe urma căreia pierd mai ales orădenii din zonă, rămaşi fără pădurice...
Muncă de echipă
În primăvara anului 2020, pădurari din Ocolul Silvic Oradea, alături de şeful Direcţiei Silvice, PNL-istul Teodor Suciu, de directorul tehnic adjunct al Primăriei din acea vreme, Emil Benţan, şi de viceprimarul de atunci, Florin Birta, astăzi primar, şi-au dat întâlnire în cartierul Tineretului, aflat la marginea dinspre Oşorhei a oraşului.
În baza unui protocol între cele două instituţii, silvicultorii au furnizat 3.500 de puieţi din speciile stejar roşu, tei, anin şi mesteacăn, pe care, între 14 şi 19 martie, i-au plantat pe un teren de 1,5 hectare al Primăriei aflat la capătul străzii George Bacaloglu. Locul a fost anume ales, deoarece era un teren degradat: aici fuseseră îngropate decenii întregi resturi provenite de la fosta fabrică de azbociment.
Problema a fost semnalată ani la rând de locuitorii cartierului, fără ca zona să fi fost ecologizată. În 2020, Primăria a decis s-o "îngroape" definitiv sub rădăcinile unei mini-păduri.
După plantare, Compania de Apă Oradea a primit sarcina să împrejmuiască păduricea cu un gard, pentru a preveni vandalizarea ei, dar şi să o ude periodic.
Tăiaţi şi aruncaţi
Planul era promiţător, orădenii din zonă putând avea în câţiva ani o mică pădure aproape de casele lor, ideală pentru relaxare şi colectarea noxelor din aer.
Trei ani mai târziu, însă, speranţele le sunt complet ruinate. "Sâmbătă, 4 noiembrie, mă plimbam prin cartier şi am văzut că un buldo-excavator a pus la pământ toţi puieţii. Când a terminat, a plecat", a reclamat BIHOREANULUI Silvia Smeu(foto), proprietara unei case din vecinătate.
În urma utilajului au rămas în picioare vreo 20 de copăcei răspândiţi pe tot terenul de 1,5 ha, aproape toţi din speciile mesteacăn şi salcie, altele decât cele plantate acum trei ani, semn că au ajuns acolo în mod natural...
Restul puieţilor au fost tăiaţi şi adunaţi în mormane de resturi vegetale la comanda Primăriei. "Am trimis firma RER Vest să cureţe locul, cerându-le să taie copacii uscaţi, la sesizarea locatarilor din zonă", spune Lucian Popa, şeful Direcţiei Patrimoniu Imobiliar din Primărie.
Uscaţi pe bandă
Trimişi să facă curat, muncitorii RER au cosit buruienile, apoi au tăiat puieţii uscaţi şi fără frunze, mulţi cu trunchiuri grosuţe, semn că nu s-au uscat imediat după plantare, ci ulterior, în ultimii trei ani. De ce anume este greu de stabilit.
CAO avea sarcina să-i ude, iar angajaţii Companiei susţin că au şi făcut-o, ceea ce acum este imposibil de verificat. Angajaţi ai Direcţiei Tehnice din Primărie susţin că nu-şi amintesc ca în ultimii doi ani cineva din această structură să fi verificat starea arborilor, ceea ce înseamnă că păduricea a fost lăsată, practic, în voia sorţii.
Singurii care au mai cercetat-o au fost silvicultorii, în 2021, când au înlocuit puieţii uscaţi până atunci cu 200 de salcâmi. Ulterior, însă, s-au uscat şi aceştia!
Scuze şi promisiuni
Atât primarul Florin Birta, cât şi şeful Direcţiei Silvice, Teodor Suciu, resping ideea că pădurea n-a fost bine întreţinută şi găsesc alţi vinovaţi: solul şi condiţiile meteorologice. "S-au uscat toţi puieţii pentru că - mi-au spus cei de la Direcţia Silvică - nu e bun pământul, şi adevărul e că ştim cu toţii cum e, cu resturi de construcţii", zice Birta.
Numai că atât reprezentanţii Primăriei, cât şi silvicultorii ar fi trebuit să ştie starea solului înainte de plantare, iar dacă era compromis trebuia ecologizat.
Întrebat de ce pădurarii au plantat arbori pe un teren nepotrivit, Suciu zice că, de fapt, împădurirea a "murit" din alt motiv: seceta din ultimii ani. "În 2020 am fost chiar surprins de cât de bine s-au prins puieţii, dar seceta a fost mare în 2021 şi 2022. Stresul hidric a fost uriaş". Adică, dacă ar fi fost mai bine udaţi, poate copacii ar fi avut mai multe şanse.
Birta şi Suciu promit acum acelaşi lucru: vor încerca, din nou, să împădurească terenul, cu specii mai puţin pretenţioase. Însă, cum o pădure creşte greu, e clar că ultimii trei ani pierduţi vor face ca locatarii din Tineretului să mai aibă de aşteptat mult şi bine până să stea la umbra pădurii lor...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.