Maternitatea groazei: Mai multe paciente ale dr. Rodica Negrini acuză experiențe traumatizante

"«Maternitatea groazei», aşa o numeam după ce am născut acolo", spune Cristina Ghişe, o pacientă care a rămas cu traume grave de pe urma trecerii prin Maternitatea din Oradea. Este doar una din femeile care afirmă că Rodica Negrini - una dintre cele mai renumite doctoriţe din breaslă - le-a lăsat multe cicatrici nu doar pe trupuri, ci şi pe inimi.

BIHOREANUL le-a aflat experienţele dramatice şi vi le prezintă, într-o serie ce vizează, însă, şi alţi medici ai Maternităţii orădene, care nu doar că încalcă drepturile pacientelor, ci şi, mai grav, fac operaţii nejustificate, "inventând" patologii care să le motiveze.

"Depinde cum o nimereşti..."

La 65 de ani, Rodica Georgeta Negrini este unul dintre cei mai cunoscuţi ginecologi orădeni, la care au apelat mai multe generaţii de femei şi care a şcolit o mulţime de tineri rezidenţi. La Maternitate lucrează de peste trei decenii, iar de 13 ani este şefa secţiei de Obstetrică - Ginecologie II, ocupată doar prin numiri temporare, reînnoite periodic. Ca în cazul multor medici, unele paciente o laudă, altele sunt nemulţumite de felul cum le-a tratat.

Unele dintre acestea din urmă, de altfel, au şi lăsat recenzii negative pe profilul de Google al cabinetului său privat. În special, este reclamată conduita doctoriţei. "Depinde cum o nimereşti. Dacă e prost dispusă, nu recomand să fie nici măcar sunată", a scris soţul unei paciente. "Soţia mea a pierdut o sarcină pentru că nu eram informaţi corespunzător din partea doamnei doctor, iar la maternitate te întâlneşti cu ea şi parcă nici nu te cunoaşte... Eşti bine până mergi la ea la cabinet şi plăteşti", a arătat altul.

În pericol

Dincolo de controverse de acest fel, BIHOREANUL a aflat că doctoriţa Negrini îşi tratează unele paciente cu indolenţă şi uneori cu neglijenţă crasă, ba chiar ar efectua operaţii fără justificare.

Este cazul unei tinere care în august 2023 a ajuns la camera de urgenţe a Maternităţii deoarece avea dureri şi sângerări, după ce, acasă, îşi făcuse un test de sarcină rapid şi rezultatul ieşise pozitiv cu câteva zile înainte. Fişa medicală a femeii arată că dr. Negrini i-a făcut un raclaj după un "avort incomplet de prim trimestru cu metroragie", adică pentru că ar fi suferit o pierdere spontană a sarcinii. Examenul anatomo-patologic realizat după operaţie nu a identificat nicio urmă de embrion, însă a subliniat: "Rog excludeţi SEU (n.r. sarcină extrauterină)".  

Altfel spus, exista riscul unei sarcini extrauterine, de pildă în ovar, trompe ori colul uterin, care nu putea fi eliminată prin raclaj, deci ar fi putut pune în pericol viaţa femeii. Un specialist ginecolog consultat de BIHOREANUL arată că în situaţii de acest fel, când o pacientă se prezintă cu dureri şi metroragie, adică sângerează, înainte de a decide orice intervenţie, medicul trebuie să se asigure, în primul rând ecografic, că pacienta este sau nu gravidă şi, prin analize hormonale, că sarcina este una normală sau extrauterină.

"Noi nu putem opera doar pentru că o pacientă spune că are dureri şi hemoragie, pentru că poate avea de la o simplă menstruaţie până la complicaţii majore. Trebuie să investigăm, să punem pacienta pe masă, facem o ecografie, teste de sânge hormonale", spune specialistul, căruia BIHOREANUL i-a pus la dispoziţie fişa medicală a pacientei şi scrisoarea de externare. Or, din documente nu reiese că dr. Negrini ar fi făcut investigaţiile care să ateste că pacienta a fost gravidă şi ar fi pierdut sarcina.

Mai mult, chiar şi în cazul în care s-ar fi constatat existenţa unei sarcini pierdute, precizează specialistul, pacienta putea fi doar monitorizată, deoarece prin însăşi pierderea de sânge se elimină şi resturile sarcinii, cu alte cuvinte raclajul nu era necesar în cazul sarcinii incipiente.

"Au mers pe ce le-am spus eu"

Tânăra a povestit BIHOREANULUI că a fost supusă chiuretajului în scurt timp după ce a ajuns la Maternitate şi le-a spus asistentelor că avea dureri abdominale şi hemoragie, fără să i se fi făcut investigaţii. "Nu am ştiut nici cine mi-a făcut intervenţia, că m-au adormit. (...) Au mers pe ce le-am spus eu", a zis femeia, care a aflat ulterior că i se făcuseră doar analize de sânge simple, irelevante în astfel de situaţii, nu şi o ecografie care să evidenţieze imagistic resturi de sarcină în uter.

Fosta pacientă susţine că a aflat abia de la un alt medic că ecografia era obligatorie, iar acesta a şi sfătuit-o să o reclame pe dr. Negrini conducerii spitalului. N-a făcut-o, iar asta pentru că "nu voiam să fac rău la nimeni", explică ea, dar şi pentru că medicul curant a asigurat-o că e totul bine.

Nu s-a răzgândit nici măcar după ce a aflat că tehnica de raclare pentru care a optat dr. Negrini este folosită numai în situaţii grave, ceea ce nu a fost cazul ei. Raclajul, care este riscant, deoarece e invaziv, presupune dilatarea forţată a colului uterin şi răzuirea uterului pentru extragerea embrionului şi a placentei. Intervenţia poate provoca sinechii, adică lipirea pereţilor uterului, cu risc ulterior de infertilitate. Un risc la care un medic nu trebuia să supună o pacientă tânără, a cărei viaţă, în pofida durerilor şi hemoragiei, nu era în pericol şi care îşi mai doreşte să aibă copii.

Operaţie după operaţie

Intervenţia nejustificată de anul trecut nu este, însă, singura pentru care dr. Rodica Negrini şi-a atras nemulţumirile unor paciente. BIHOREANUL a aflat că una dintre acestea i-a şi intentat un proces după o operaţie de cezariană în urma căreia s-a ales cu o infecţie nozocomială.

Se întâmpla în 2013, când pacienta, atunci în vârstă de 26 de ani, însărcinată în ultimul trimestru, a ajuns la Maternitate tot la urgenţe. Pe timpul sarcinii fusese supravegheată de doctoriţa Negrini, la cabinetul privat, iar când a ajuns la Maternitate cu dureri, în travaliu şi "cu apa ruptă", a cerut să fie văzută de aceasta. Negrini a venit şi i-a făcut cezariana, însă femeia a contractat o infecţie stafilococică gravă.

Urmarea? A suferit încă alte două intervenţii chirurgicale, pentru care a ajuns să fie internată săptămâni întregi, atât în Maternitate, cât şi în Spitalul Militar Avram Iancu din Oradea.

Spital condamnat

În 2016, femeia a deschis un proces la Judecătoria Oradea, acuzând-o pe dr. Negrini de neglijenţă şi superficialitate. Pacienta a relatat instanţei că abia după două săptămâni de la externarea post-cezariană doctoriţa i-a spus că avea infecţia stafilococică, iar asta numai pentru că rana de la cezariană i se inflamase şi a mers la control, la cabinetul privat. Acolo, Negrini i-a aruncat în treacăt: "Tu ştii că ai fost infectată cu stafilococ, nu?".

Ca urmare, ginecologa i-a făcut o nouă intervenţie chirurgicală, practicând o incizie pentru a elimina sursa infecţiei, cu toate că, potrivit declaraţiilor pacientei, un alt medic, membru în echipa operatorie, a opinat că prima operaţie trebuia redeschisă pentru o curăţare completă a plăgii. Respectivul doctor a şi indicat un tratament medicamentos diferit de cel prescris de Negrini, pe care mămica l-a luat fără ştiinţa doctoriţei, nemaiavând încredere în ea. Cert e că nici prin această nouă operaţie doctoriţa nu a rezolvat problema, ceea ce a făcut necesară o nouă internare, la Spitalul Militar, unde în final infecţia a fost eliminată, printr-o a treia intervenţie.

Judecătorii au hotărât totuşi, în 2018, că doctoriţa nu putea fi învinuită de malpraxis, motiv pentru care fosta pacientă a fost obligată să-i achite cheltuielile avocaţiale de 4.800 lei, însă au decis ca Spitalul Judeţean, în subordinea căruia funcţionează Maternitatea, să-i achite mămicii daune morale de 50.000 lei, sentinţa fiind menţinută de Tribunalul Bihor şi Curtea de Apel Oradea în 2019, în pofida atacării ei atât de către spital, cât şi de către firma de asigurări contractată de unitate.

"Tâmpită, idioată, proastă..."

Printr-o experienţă şi mai traumatizantă a trecut Cristina Ghişe (foto), o altă pacientă a doctoriţei Negrini, care la rându-i a suferit o operaţie de cezariană realizată tot la Maternitate, în 2007. Ajunsă acum la 42 de ani, ea însăşi medic, dar stabilită în Suedia, femeia susţine că n-a uitat nici până în ziua de azi comportamentul Rodicăi Negrini în timpul travaliului.

Când încă era studentă la Facultatea de Medicină din Oradea, s-a prezentat la Maternitate simţind că urma să nască, fiindcă i s-a rupt apa. Doctoriţa care îi supraveghease sarcina, nefiind disponibilă, a îndrumat-o să meargă direct la Urgenţe, unde a preluat-o Negrini, care era de gardă.

"Am fost dusă într-un salon şi m-am aşezat pe pat. Doctoriţa Negrini m-a văzut că sar de durere şi că încercam să mă plimb ca să-mi uşurez senzaţiile, dar a început să urle la mine, să stau culcată. Zicea către asistente că sunt tâmpită, idioată, proastă. Eu vomitam, asistentelor şi infirmierelor le era milă de mine, dar ea a încercat să mă umilească în toate felurile posibile", a povestit BIHOREANULUI fosta pacientă.

"Am deja 2.000 de euro"

Ore întregi a suportat durerile naşterii. Mărturisindu-i mamei sale, la telefon, prin ce chinuri trecea, aceasta i-a adus un plic cu bani pe care să-l ofere doctoriţei Negrini, în speranţa că o va trata mai bine. "M-am dus la ea şi i-am zis: «Doamna doctor, uitaţi 200 de euro». A început să râdă şi mi-a zis: «Crezi că am nevoie de banii tăi? Că deja am 2.000 de euro în buzunar pe ziua de astăzi». Am rămas şocată. N-a luat banii. După 22 de ore mi-a zis: «Hai să te iau şi pe tine, că mi-am terminat acuma toate operaţiile». I-a făcut cezariana şi, din fericire, băieţelul  Cristinei s-a născut sănătos.

În următoarele zile, însă, tânăra s-a trezit ca într-o închisoare. La o zi după naştere fusese mutată într-un salon murdar laolaltă cu alte lăuze. "În baie era plin de sânge, pe capacul de WC şi pe jos, l-am şters eu cu nişte vată... Mă simţeam izolată, încercam să fac ce pot cu puterile pe care le aveam atunci, simţeam că nu am cu cine vorbi". Nu a comunicat nimeni cu ea, dintre cadrele medicale. "Veneau şi se luau decizii aşa: «acuma pleci în salon»... şi nu mai stătea nimeni să vorbească cu tine. Era un tratament de închisoare, te anunţau că vei trece în următoarea celulă".

Abia după 5 zile de la naştere, timp în care a avut constant febră şi dureri în locul operaţiei, a văzut-o din nou pe Negrini. "Mi-a spus: «Aici erai? De ce nu mi-ai spus că te-au mutat în alt salon? Am auzit că ai făcut febră». Eu am confirmat şi a zis: «Arată-mi ţâţele»", relatează Cristina modul cu totul nepotrivit, grosolan, în care i s-a adresat doctoriţa. "Mi-a zis: «Cu siguranţă nu ai nimic, azi pleci acasă, îţi fac foaia de ieşire». Eu eram foarte bucuroasă că în sfârşit plec. Mă pregăteam să mă îmbrac, dar a venit la mine directoarea spitalului, care mi-a zis că nu plec, pentru că am în continuare febră şi îmi aduce un alt medic".

La un pas de moarte

Într-adevăr, starea i s-a agravat o zi mai târziu. Stătea în pat, îşi alăpta copilul şi s-a ridicat ca să-şi îmbrăţişeze tatăl. Atunci, brusc, i-a ţâşnit puroi din burtă, pe lângă cusăturile cezarienei. A fost dusă rapid la ATI, unde i s-a deschis operaţia, a fost curăţată, i s-au făcut transfuzii de sânge şi spălături intravaginale. Avea plagă dehiscentă şi făcuse endometrită, o inflamaţie a mucoasei vaginale cauzată de o infecţie bacteriană.

Zile întregi n-a ştiut ce i se întâmplă, fiindcă nu i se explica nimic. În total, a stat internată 18 zile. "Se povestea despre mine pe holuri, toţi vorbeau ca despre un miracol că m-am vindecat", îşi aminteşte ea.

La externare era epuizată. "Am suferit enorm, dar pot să spun că răutatea lui Negrini a fost cea mai mare durere şi originea coşmarurilor pe care le-am avut mult timp după. M-a făcut să mă simt ca o cârpă. Dacă n-aş fi fost atât de tânără şi uşor influenţabilă de cei din jur, aş fi dat-o în judecată pentru malpraxis. Acum regret că n-am făcut-o", spune Cristina.

Rămasă cu traume şi dezamăgită de sistemul sanitar autohton, după câţiva ani a plecat în Suedia, unde a mai născut doi copii.

"Deşi eram o străină, m-au tratat exemplar. Îmi vorbeau frumos, îmi explicau tot. Am simţit grijă, empatie şi compasiune, valori pe care orice cadru medical ar trebui să le aibă", spune ea, încercând să uite experienţa de acasă.

STAT VS. PRIVAT
Şefa incompatibilă

Din 2011, dr. Rodica Negrini este şefa secţiei OB II a Maternităţii din Oradea, fără concurs, în baza unor delegări care au fost prelungite de mai multe ori, semn că, în pofida controverselor şi a experienţelor neplăcute ale unor paciente, conducerea Spitalului Judeţean are încredere în ea.

BIHOREANUL a descoperit, însă, că doctoriţa este şi administrator, din 20 iunie 2022, cu mandat de 30 de ani, în propria firmă care se numeşte Negrini SRL, prin care prestează servicii medicale la cabinetul privat, anterior administrator fiind o fostă rezidentă de ale sale. Or, potrivit Legii Sănătăţii, "funcţia de şef de secţie din spital public este incompatibilă cu cea de administrator al unei societăţi". În ultima declaraţie de interese, publicată pe site-ul spitalului, Negrini şi-a notat doar calitatea de asociat, dar nu a menţionat-o pe cea de administrator. 

În declaraţia de avere, în schimb, se văd roadele muncii sale în sistem "public-privat": veniturile declarate de la Maternitate pe anul 2022 trec de 35.000 euro, la care se adaugă dividende de 200.000 lei din cabinetul privat. Medicul are în conturi bancare aproape 170.000 euro, deţinând, de asemenea, două apartamente, dintre care unul nou, achiziţionat în 2023, şi două terenuri în Oradea, precum şi un Audi A4 din 2010.

ÎNTREBĂRI FĂRĂ RĂSPUNS
Dr. Negrini: "Nu am fost conştientă"

Contactată telefonic de reporteri pentru a stabili o întâlnire în care să fie discutate toate temele abordate în materialul jurnalistic, dr. Rodica Negrini a preferat să răspundă prin email, invocând un program încărcat.

În cazul pacientei cu avort incomplet, Negrini spune că "nu cunoaşte" situaţia respectivă, iar în cel al procesului intentat de pacienta operată de ea în 2013 susţine că acuzaţiile sunt "nereale".  "Aceasta a promovat un proces de malpraxis împotriva mea, proces care a fost respins. În sentinţa definitivă s-a constatat că: «nu pot fi primite susţinerile reclamantei cu privire la vinovăţia pârâtei Negrini Rodica. Din cuprinsul ambelor rapoarte, rezultă că au fost respectate protocoalele terapeutice, pârâta (subsemnata) a indicat un tratament adecvat împrejurărilor cunoscute, iar faptul că reclamanta a urmat, fără ştirea şi consultarea pârâtei Negrini o altă medicamentaţie a făcut posibilă o dezvoltare a rezistenţei germenului şi nevoia unui tratament de lungă durată»".

Legat de cazul femeii operate în 2007, care i-a criticat inclusiv conduita şi limbajul, dr. Negrini a răspuns: "Din anul 2007 şi până în prezent am efectuat sute de operaţii de cezariană. Nu obişnuiesc să folosesc astfel de adjective (tâmpită) şi nici într-un caz nu aş spune asta unei paciente în momentele speciale şi sensibile ale travaliului. Nu ştiu la cine vă referiţi cu oferta de 200 euro. Nu împărtăşesc pacienţilor situaţia mea financiară".

BIHOREANUL a întrebat-o pe doctoriţă şi dacă a fost conştientă de situaţia de incompatibilitate în care s-a pus, devenind administratoarea firmei sale, şi dacă a adus-o la cunoştinţa conducerii Spitalului, dar răspunsul a fost unul sec şi nelămuritor: "Nu am fost conştientă despre această situaţie".

(Sursa foto medalion: Webclinic.ro/negrini/cabinet-ginecologie-dr-negrini/)

O PROTEJATĂ
Şefă... cu prelungire

Spitalul Judeţean din Oradea a transmis, în urma solicitării BIHOREANULUI, într-un răspuns lapidar, că unitatea nu a avut înregistrată nicio plângere legată de activitatea medicală a doctoriţei Rodica Negrini. Ziarul a cerut informaţii şi în ce priveşte şefia acesteia, mai exact de cât timp deţine funcţia, dacă a ocupat postul prin concurs sau prin delegare de la manager, de câte ori a fost prelungită delegarea şi în baza căror criterii.

Spitalul a răspuns doar că dr. Negrini ocupă funcţia de medic şef în cadrul OB II "cu numire temporară începând cu data de 01.05.2011 până în prezent, conform prevederilor legale aplicabile". Or, potrivit Legii Sănătăţii, posturile de şef secţie se ocupă prin concurs sau examen, cu un contract "cu o durată de 4 ani", care poate fi prelungit "pe o perioadă de 3 luni de maximum 2 ori", timp în care se organizează un nou concurs. În cazul în care nu sunt candidaţi, managerul poate delega un şef de secţie, dar pe o perioadă de 6 luni.

Din anul 2022, printr-o modificare adusă Legii Sănătăţii, la şefia secţiilor spitalelor clinice, cum este şi cel din Oradea, medicii care sunt şi cadre universitare au întâietate, fiind scutiţi de concurs. Doctoriţa Negrini, care nu este cadru universitar, a fost păstrată la şefia secţiei OB II, Facultatea de Medicină propunând un înlocuitor abia anul trecut, dar acceptând ca întâi să iasă la pensie actuala şefă de secţie.

Spitalul a ocolit să răspundă şi la problema incompatibilităţii, limitându-se doar la precizarea că "dr. Rodica Negrini depune anual atât declaraţia de avere, cât şi declaraţia de interese, acestea transmiţându-se către Agenţia Naţională de Integritate în vederea evaluării de către inspectorii de integritate".

Acest material a fost realizat în cadrul Burselor Superscrieri, proiect iniţiat de Fundaţia Friends For Friends şi susţinut financiar în parte de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos şi în parte printr-un grant al Departamentului de Stat al SUA, sub îndrumarea Anei Poenariu de la Publicrecord.ro.