„Liniștirea” traficului e viitorul: Un fost arhitect-șef contestă planul de lărgire a străzilor Armatei Române și Universității din Oradea

Aprobat recent de Consiliul Local, proiectul de transformare în bulevarde cu 4 benzi a străzilor Armatei Române, Universităţii, Ceyrat, Atelierelor şi Thurzó Sándor, pare că este pe placul Primăriei, dar al nimănui altcuiva. Pe reţelele de socializare, numeroşi orădeni l-au criticat, ONG-uri locale şi-au exprimat public dezacordul, iar acum şi comunitatea academică locală transmite acelaşi mesaj: investiţia nu ar trebui făcută.

Conferenţiarul universitar Szabolcs Guttmann a analizat cu studenţii de la Arhitectură acest proiect, ajungând la concluzia că arterele n-ar trebui lărgite, ci, din contră...

Exerciţii cu studenţii

"Strada Universităţii este un spaţiu public care merită atenţie din mai multe puncte de vedere", spune arhitectul SzabolcsGuttmann. Originar din Cluj-Napoca şi absolvent de Arhitectură în Bucureşti în anii ’80, el are o carieră solidă în domeniu. Între 2002 şi 2008 a fost arhitect-şef în Primăria Sibiu şi, de asemenea, este expert atestat de Ministerul Culturii pe domeniile arhitectură, urbanism, parcuri şi grădini, fiind în trecut şi preşedinte al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice pentru judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Sălaj, dar şi al Ordinului Arhitecţilor din Transilvania. 

Alături de studenţii din Oradea, cărora le predă arhitectură şi urbanism, în ultimii 3 ani, Guttmann a analizat modalităţile în care strada Universităţii ar putea căpăta un nou aspect, dar fără a şti că Primăria vrea să o lărgească la 4 benzi. "Am pornit de la Masterplanul aprobat de Primărie pentru Universitate în 2018 şi care prevedea, din contră, pietonalizarea parţială a străzii", explică specialistul. 

Moştenire importantă

În 2018, municipalitatea a realizat un studiu pentru campusul Universităţii, primarul de atunci, Ilie Bolojan, propunându-şi să investească anual în transformarea lui într-un "oraş în oraş". Conform planurilor, Universitatea urma să folosească toate spaţiile dintre cartierul Ceyrat şi sala polivalentă, iar în jurul clădirilor trebuia să fie reamenajată grădina care să pună în valoare arhitectura Art Nouveau a complexului academic.

Pe amplasamentul Universităţii a fost o şcoală de jandarmi, construită între anii 1911 şi 1913 după planurile fraţilor orădeni József şi László Vágó, arhitecţi faimoşi în toată Europa la începutul secolului XX. Clădirile Art Nouveau, înconjurate de un parc generos, sunt monumente istorice şi completează patrimoniul Oradiei. "Este un muzeu arhitectural în aer liber, o moştenire cu care trebuie să vă mândriţi", zice Guttmann.

Soluţia: transportul public

Arhitectul a salutat iniţiativa masterplanului, care prevedea că pe strada Universităţii ar mai fi putut intra doar autobuzele OTL, în timp ce traficul spre cimitir urma să fie deviat pe străzi de la capetele campusului. Masterplanul, votat de Consiliul Local Oradea şi încă în vigoare, a fost o temă de dezbatere în şcolile de vară organizate de Guttmann în ultimii 3 ani.

"I-am provocat pe studenţi să ducă masterplanul mai departe şi, alături de ei, am analizat transformarea străzii Universităţii într-una pietonală, având convingerea că o măsură de liniştire a traficului este oportună. Oradea a aplicat deja cu succes liniştirea traficului în Piaţa Unirii, pe strada Libertăţii", spune conferenţiarul.

Potrivit acestuia, oraşele vestice au renunţat de mult la dezvoltarea infrastructurii rutiere în zonele centrale sau cu valoare istorică şi arhitecturală, în favoarea unui transport public eficient, soluţie care combate şi poluarea. "Pentru Europa Centrală, nu este o idee de viitor, ci una deja implementată. Nu se mai facilitează traficul rutier, pentru că este dovedit că, oricât de multe artere noi ai crea, în timp vor deveni aglomerate. Cheia este să dezvolţi infrastructura de transport public", explică Guttmann. 

Soluţii de trafic

Arhitectul arată că, graţie liniei de tramvai deja construite la marginea campusului, strada Universităţii poate deveni pietonală fără probleme. Traficul rutier ar putea fi dirijat pe strada Făgăraşului, care ar putea avea mai mult decât 2 benzi, mai ales că aici va fi construit viitorul stadion al oraşului, iar maşinile ar putea fi parcate la Oradea Arena. 

"Cum vii dinspre Armatei Române, o stradă cu farmecul ei, poţi face dreapta pe malul Peţei şi să ocoleşti campusul universitar pe lângă sala polivalentă, ajungând apoi în şoseaua de centură sau în faţa cimitirului. De asemenea, după podul peste Peţa, înainte de Universitate, poţi să faci stânga spre cartierul estic", spune Guttmann. 

Primăria ar putea să direcţioneze şoferii şi pe strada aflată între Biblioteca Judeţeană şi Colegiul Economic. "M-a surprins că studiul de trafic comandat de Primărie pentru lărgirea străzilor nici n-a luat în calcul aceste artere", mai zice arhitectul.

În schimb, dacă pe strada Universităţii se va intensifica traficul, linia de tramvai pare inutilă: "E paradoxal: am adus tramvaiul lângă Universitate, dar chemăm oamenii să vină tot cu maşinile, pentru că le facem 4 benzi? Decizia firească ar fi să descurajăm traficul".

Să fie concurs!

Cu o stradă pietonală care să despartă cele două campusuri, Guttmann este convins că oraşul ar avea de câştigat, pentru că zona ar deveni o atracţie pentru orădeni şi turişti. "Pentru Casa Darvas, Primăria a creat o zonă pietonală, şi bine a făcut. La fel are nevoie şi complexul Vágó de la Universitate", spune specialistul. 

Ideile creionate alături de studenţi le-a prezentat, încă din vară, primarului Florin Birta. Tot atunci, Guttmann şi ceilalţi profesori din Departamentul de Arhitectură au transmis Primăriei o adresă scrisă prin care îşi exprimă opoziţia faţă de proiectul de lărgire la 4 benzi a celor două străzi, ambele apeluri rămase, însă, fără răspuns.

"Eu nu spun că propunerea noastră este singura bună. Dar oraşul trebuie să devină mai plăcut în primul rând pentru locuitorii săi, iar o soluţie trebuie bine gândită. Potrivit ar fi fost ca Primăria să facă un concurs de idei, sunt convins că ar fi atras şi concurenţi din străinătate", zice arhitectul, oferind exemplul din Cluj, unde pentru regenerarea urbană a malurilor Someşului, Primăria a organizat o competiţie, care a fost câştigată de arhitecţi din Spania, premiaţi apoi în Europa pentru soluţia găsită. 

Guttmann aminteşte că multe dintre clădirile Art Nouveau ale Oradiei au fost edificate în urma unor concursuri de idei. Cu cât mai multe minţi care gândesc o soluţie, cu atât cresc şansele ca ea să fie mai bună...