Interviu cu prefectul de Bihor, Dumitru Ţiplea: Ce spune despre secetă, criza Covid, numiri politice şi alte teme "grele"

Numit în funcţie cu puţin înaintea declanşării pandemiei de Covid, actualul prefect al Bihorului pare condamnat la un mandat marcat de crize: celei sanitare i-a urmat criza refugiaţilor, apoi cea a carburanţilor şi a gazelor, acum seceta severă, iar în toamnă se anunţă şi problema termoficării, cu riscul unor convulsii sociale.

BIHOREANUL a încercat să afle de la Dumitru Ţiplea cât de pregătite sunt instituţiile, dar şi în ce măsură prefectul ţine de obiectivele iniţiale, digitalizarea şi transparentizarea instituţiilor, ce relaţie are cu autorităţile locale în condiţiile în care toate cele trei partide care au primari - PNL, PSD şi UDMR - sunt şi la guvernare, şi adversare în plan local, dacă şi cum taxează neregulile din instituţii...

- Pandemia revine încet-încet: de la 100 de cazuri săptămânal în iunie am ajuns la 40 pe zi în iulie. Este pregătit sistemul sanitar local pentru un al şaselea val de  Covid?

-  De peste doi ani colaborăm strâns cu instituţiile medicale şi discutăm inclusiv despre posibilele evoluţii ale pandemiei. Reprezentanţii sistemului sanitar afirmă că suntem pregătiţi. La ora asta (n.r. - vineri, 8 iulie) avem 183 de persoane confirmate cu Covid în Bihor, din care 16 spitalizate. Stocurile de medicamente sunt în parametri normali, iar din ce spun medicii marea majoritatea a persoanelor au forme uşoare de boală, tratabile acasă.

- S-a atenuat problema refugiaţilor din Ucraina? Aţi înfiinţat un centru de asistenţă integrat, desfiinţat însă după două luni. Cât costă sprijinirea refugiaţilor în Bihor?

- Mereu am cerut instituţiilor să alocăm resurse potrivite unui anume moment. Când au fost necesităţi mari, am crescut nivelul de implicare, când au scăzut, l-am redus. Centrul l-am înfiinţat în martie, când a venit un număr mare de refugiaţi, iar cu sprijinul ONG-urilor a asistat 1.100 adulţi şi aproape 900 de copii până în mai, când adresabilitatea a scăzut şi am păstrat doar un dispecerat. În prezent, în Bihor avem 385 de refugiaţi cazaţi în spaţii mai ales publice, iar efortul financiar a ajuns la circa 300.000 lei. Nu e mult, şi remarcabil este că mulţi refugiaţi încearcă să se integreze, să lucreze.

- Tot în contextul războiului, în iunie s-a desfăşurat în Bihor cel mai mare exerciţiu de mobilizare de după aderarea României la NATO. Care sunt concluziile? Oamenii sunt sceptici, nu prea cred că ne putem apăra în cazul unei agresiuni...

- Exerciţiul din acest an era programat iniţial în 2020, dar a fost amânat de pandemie, iar acum i s-a dat o formă mai amplă. Pe lângă reacţia rezerviştilor şi pregătirea structurilor Ministerului Apărării şi Ministerului de Interne, exerciţiul a verificat şi reacţia a 42 de instituţii şi societăţi cu atribuţii în organizarea apărării şi mobilizarea economiei. Una dintre cele mai importante concluzii a fost că aceste instituţii, în pofida scepticismului unora, colaborează.

"Multe lucruri ar fi diferite..."

- În Europa, nu şi la noi, se vorbeşte despre o criză a termoficării din toamnă. Aţi analizat riscurile cu primarii oraşelor care folosesc gaz?

- Cu siguranţă va fi o problemă şi urmează o analiză în special cu Primăria Oradea, pentru a vedea în ce măsură vor fi stocuri suficiente. Din păcate, marja noastră de mişcare nu e mare în această chestiune.

- Ne loveşte o secetă cruntă. Există în Bihor apă destulă pentru populaţie sau deficitul poate deveni o problemă chiar de sănătate publică?

- Am cerut o monitorizare la nivelul judeţului înainte ca problema să fie ridicată la nivel naţional, implicând ISU Crişana, Garda de Mediu, ABA Crişuri, Compania de Apă Oradea şi Apă-Canal Nord-Vest, plus operatorii locali, primăriile. Sunt probleme în unele comune, dar nu se pune totuşi problema unor riscuri privind încetarea furnizării. În schimb, e clar că trebuie să economisim apa, pentru că seceta va continua. Dacă pe Dunăre, unde debitul multianual era de 6.400 metri cubi pe secundă, a scăzut la 2.000, vă daţi seama cum e pe cursurile mici...  

- Cea mai mare acumulare din judeţ, de la Leşu, de 28 milioane mc, a fost golită în 2015 pentru reparaţii, neexecutate însă nici după 7 ani. În schimb, directorul tehnic de atunci al ABA Crişuri, Pasztor Sandor, e acum director plin. Vi se pare în regulă?

- Barajul a fost golit pentru că pierdea 2 mc/secundă şi, dacă ceda, putea mătura comunităţi întregi, dar neexecutarea reparaţiilor după atâţia ani este un eşec. Legat de directorul ABA vă pot spune doar că nu prefectul face numirile. Dacă prefectul ar face numiri, multe lucruri ar fi diferite în Bihor.

- Aţi început mandatul reprezentând un Guvern PNL, dar de astă toamnă face parte din el şi PSD, ca urmare sunteţi secondat de un subprefect UDMR şi de unul de la PSD. Aveţi încredere să le delegaţi sarcini importante, sunteţi mulţumit de prestaţiile lor?

- Până acum am lucrat cu cinci subprefecţi, inclusiv de la USR (n.r. - Dan Palaghianu) şi PMP (n.r. - Horia Carţiş). În principiu, am avut o colaborare bună, pentru că instituţia se numeşte Instituţia Prefectului şi autoritatea ei este centrată pe autoritatea prefectului. Subprefecţii primesc sarcini în funcţie de cât duce fiecare: duce mult, primeşte multe, duce puţin, primeşte puţine.

- Şi duc?

- Care cum...

"N-ar fi nicio problemă"

- Angajările în sectorul public sunt teoretic blocate, dar în unele instituţii continuă, cu dedicaţie. SAJ Bihor angajează gestionar cerând candidaţilor certificat de operator de comunicaţii, deşi acestea îi sunt asigurate de STS prin 112, şi referent la Serviciul Exploatare Auto cu studii juridice. Ce control aveţi asupra unor astfel de situaţii vecine cu corupţia?

- Nu am niciun fel de atribuţii în monitorizarea concursurilor, dar mizez pe faptul că alte instituţii ale statului, cele în drept, se sesizează când există suspiciuni privind nereguli de acest fel.

- Sursele noastre afirmă că aveţi dificultăţi în a chema la ordine unele servicii deconcentrate, cum ar fi Agenţia Domeniilor Statului, şefii acestora susţinând că sunt subordonaţi direct unor structuri regionale sau centrale, deci Prefectura nu-i poate întreba de sănătate. Nu e o diluare a autorităţii dvs.?

- Rolul prefectului este de a coordona aplicarea politicilor Guvernului la nivel de judeţ, iar conform legii are rol de "conducere şi coordonare" a acestor servicii. Problema e că există un vid în Codul Administrativ, care nu precizează concret în ce formă. Da, sunt instituţii care au o conducere 100% naţională, cum este ADS Bihor. Are doi angajaţi care au de gestionat câteva contracte de închirieri terenuri şi cred că n-ar fi nicio problemă dacă i-ar absorbi Direcţia Agricolă.

- Apropo de secetă, aţi simţit existenţa Oficiului de Studii Pedologice?

- Nu am discutat cu directorul de acolo, în perioada asta au fost chestiuni mai urgente decât să văd ce face Oficiul de Studii Pedologice, dacă face ceva.

"Să văd că îşi merită salariile"

- Care este relaţia Prefectură - autorităţi locale? Există Consilii şi Primării care emit acte administrative nelegale, cum le sancţionaţi?

- Când juriştii Prefecturii constată aspecte de nelegalitate în hotărârile Consiliilor şi în dispoziţiile primarilor, solicităm modificarea lor, şi de cele mai multe ori asta se întâmplă. Excepţiile sunt puţine - e cunoscut cazul primarului din Lugaşu de Jos, pentru care orice control este o persecuţie, deşi cele mai multe reclamaţii, 10% din total, se referă la activitatea Primăriei. În rest, cu marea majoritate a primarilor relaţia este una corectă. Ca dovadă, deşi numărul acţiunilor noastre de control a crescut - din ianuarie până în aprilie am făcut verificări la 55 din cele 101 primării - a scăzut numărul actelor administrative pe care Prefectura a fost obligată să le atace în justiţie. O explicaţie este că exercităm şi un rol de consiliere, lunar avem videoconferinţe cu primăriile.

- La instalare aţi declarat prioritară informatizarea serviciilor publice, spuneaţi că primăriile trebuie să aibă site-uri funcţionale şi să comunice online. Sunteţi mulţumit de progresul făcut?

- Digitalizarea e un obiectiv la care nu putem renunţa, chiar dacă nu sunt mulţumit de ritm.

- Cel puţin o deconcentrată, ISCTR, nu are site, nu i se ştie adresa poştală şi de e-mail, nici telefonul... Cum stăm, în realitate, cu digitalizarea?

- Sunt, într-adevăr, instituţii organizate regional, cum e ISCTR, cu subordonare la Cluj, care nu au publice nici măcar contactele locale. Dacă vrea cineva să sesizeze ceva, trebuie să scrie la Cluj, de acolo vedem în cât timp discută cu cei de la Oradea şi în cât timp colegii de aici reacţionează cumva. E o problemă, cei de la ISCTR au o activitate în teren puţin vizibilă şi aş vrea să-i văd mai mult pe drumuri.

- Mai ales că pe caniculă se impune să sancţioneze camionagiii supraîncărcaţi. Or, zilnic trec pe drumurile naţionale din Bihor zeci de basculante pline vârf...

- Aşa e. Din acest motiv am şi făcut adrese la Ministerul Transporturilor, CNAIR şi conducerea centrală a ISCTR, ca inspectorii să iasă în teren. Şi noi avem sesizări că se depăşesc tonajele, sunt convoaie care duc pe şantierele de autostradă din Sălaj agregate de la balastiere din Ineu şi Tileagd, pe DN 1, DN 1P prin Spinuş şi Brusturi, ies pe DN 19E, la Chiribiş fac dreapta pe DN 19B şi ies în Sălaj. Am dat aceste informaţii, deşi dânşii ar fi trebuit să le ştie, şi sper să văd cât de curând că îşi merită salariile.

"Greu de desţelenit"

- Legat de autostradă, v-a informat CNAIR ce urmează după rezilierea contractului cu asocierea de firme condusă de Selina pentru lotul Biharia - Chiribiş? Dar despre lotul Chiribiş - Suplac, neatribuit de câţiva ani?

- Ne informează după ce se iau deciziile. Exceptând problemele de la autostradă, în ultimii doi ani CNAIR a alocat fonduri consistente pentru infrastructura din Bihor, 287 milioane lei. DN-urile din Bihor arată mult mai bine, unul singur e distrus la acest moment, DN 19B Marghita - Suplac, dar în 2-3 luni intră în reabilitare. Problema rămâne autostrada, dar pentru că nu depinde de diligenţele mele nu pot decât să sper că se va licita cât mai rapid Chiribiş - Biharia şi se va adjudeca licitaţia pentru Chiribiş - Suplac.

- După alegerile locale din 2020 părea că aţi format cu primarul Oradiei şi preşedintele Consiliului Judeţean Bihor un "trio" pentru "dezvoltarea judeţului". Funcţionează parteneriatul, în ce constă şi care sunt limitele?

- Colaborarea noastră este foarte bună, pentru că toţi ne dorim să accelerăm dezvoltarea, promovăm proiecte, vrem un mediu curat şi favorabil pentru investiţii. Asta facem, fie că e vorba despre parteneriatele pentru curăţenia în judeţ, fie despre susţinerea proiectelor de infrastructură, fără de care investiţiile se lasă aşteptate. La fel încercăm să colaborăm, însă, cu toate autorităţile locale care au preocupări în acest sens.  

- Simpla deţinere a unei funcţii de demnitate publică nu înseamnă neapărat şi puterea de a face schimbări. Dvs. aveţi frustrări că schimbările pe care le doreaţi nu au avut loc?

- Sistemele publice sunt greu de desţelenit, dar eu cred că, totuşi, dacă suntem perseverenţi şi exercităm presiune, sistemul poate fi schimbat. Trebuie pusă atâta presiune încât sistemul să se schimbe până la punctul de la care schimbarea să fie ireversibilă. Şi eu am senzaţia că lucrurile se mişcă foarte încet, aşa că pun presiune cât pot de mult.