Invitat luni la prezentarea raportului anual de activitate al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a spus că magistrații „ar trebui să poată vorbi deschis despre ceea ce trebuie îmbunătățit în sistemul judiciar, fără teamă de consecințe”, dar a subliniat și „problemele sistemice” din justiție, ca „durata excesivă a procedurilor, cu riscul intervenției prescripției” și lipsa unor practici unitare în spețe identice.
„Democrația noastră...”
În deschiderea discursului său, Ilie Bolojan a spus că „fără un sistem judiciar funcțional, independent și eficient, democrația noastră ar putea deveni și mai fragilă”.
Președintele interimar a vorbit despre „contextul complex” în care a funcționat justiția română în ultimii ani, menționând „volumul mare de activitate al instanțelor, complexitatea dosarelor, instabilitatea legislativă și lipsa de claritate a unor legi”.
„Eforturile întreprinse deja de Înalta Curte de Casație și Justiție de a face propria jurisprudență mai accesibilă prin intermediul unei biblioteci digitale și demersurile de asigurare a unei practici unitare reprezintă cu siguranță pași concreți pentru consolidarea încrederii în justiție.
O justiție eficientă nu presupune doar instituții funcționale, legi sau proceduri clare. Marile sisteme publice sunt formate din oameni aflați în slujba țării noastre. România are mulți magistrați profesioniști, cu integritate. Deoarece le revine misiunea de a stabili adevărul judiciar, societatea așteaptă de la magistrați să fie repere morale și profesionale. Le sunt recunoscător tuturor magistraților care, prin ceea ce fac, sunt un reper și pentru celelalte sisteme publice, dar mai ales pentru cetățeni, garantându-le că drepturile și libertățile lor sunt protejate”, a transmis șeful statului.
Inquam Photos / Mălina Norocea
Riscul prescripției
În discursul său, Ilie Bolojan a vorbit și despre problemele din justiție. „Subzistă însă și probleme sistemice care nu pot fi ignorate: durata excesivă a procedurilor, cu riscul intervenției prescripției, lipsa unor practici unitare în spețe identice, infrastructura care lasă de dorit în unele instanțe, deficitul de personal, lipsa unor indicatori clari de performanță, ceea ce duce la ineficiență, precum și la un acces la justiție îngreunat uneori pentru omul obișnuit”, a transmis președintele interimar.
Pe de altă parte, Bolojan a spus că digitalizarea trebuie să simplifice accesul cetățeanului la justiție și să reducă birocrația care împovărează instanțele.
Șeful statului a spus totodată că selecția, promovarea și evaluarea magistraților „trebuie să fie un proces exigent și imparțial, de natură să ofere șanse egale celor care doresc să avanseze în sistemul judiciar”.
„Garanția profesionalismului este dată și de funcționarea imparțială a Inspecției Judiciare, căreia îi revine rolul de a sancționa abaterile disciplinare atunci când este cazul, în acord cu legea și cu Constituția țării. Cred, de asemenea, că magistrații ar trebui să poată vorbi deschis despre ceea ce trebuie îmbunătățit în sistemul judiciar, fără teamă de consecințe” – a spus Ilie Bolojan.
Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu, a spus la prezentarea bilanțului pe 2024 că „doar 6.251” din 20.788 de cauze au rămas nesoluţionate până la finalul anului. De asemenea, președinte ÎCCJ a vorbit și despre nemulțumirile din societate: „Încercăm să remediem anumite lucruri, încercăm să facem anumite lucruri mai bine, unele poate se văd mai mult, altele se văd mai puţin”.
Inquam Photos / Mălina Norocea
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.