Cu un an înainte să fie condamnat, în mai 2019, nu pentru marile tunuri, ci pentru un mizilic, cel al angajărilor fictive la DGASPC Teleorman, Liviu Dragnea, pe atunci şeful PSD şi al Camerei Deputaţilor, avertiza, masacrând legile justiţiei şi ale energiei, că "nu vreau să plec ca prostul din această viaţă şi din această funcţie".
La un an după ieşirea din puşcărie, săptămâna trecută, a anunţat tocmai la Oradea "lucruri şocante" pentru la toamnă. Că a făcut-o aici este neimportant, motivul fiind, cel mai probabil, primirea cu pâine şi sare, lăutari şi fotbal, organizată de una dintre amazoanele sale, fosta PSD-istă Lilla Debelka, acum şefa pe Bihor a APP, noul său partid.
Am asistat la prima conferinţă de presă a lui Dragnea după "liberare" şi am văzut un Dragnea faţă de care cel vechi, din 2016-2019, era un biet preşcolar. Noul Dragnea este, pur şi simplu, înfricoşător. Relaxat şi cinic (mai mult ca sigur şi pentru că celelalte două dosare îi zac prin sertarele unor procurori DNA lipsiţi fie de ambiţie, fie de competenţă), noul Dragnea a vorbit răspicat despre cum va "suveraniza" România din ghearele "globaliştilor" care ne forţează să acceptăm "că bărbaţii trebuie să nască" şi că "gândacii sunt mâncare".
Va naţionaliza "companiile strategice", care ţin "salariile jos şi preţurile sus", va interzice importurile de alimente "otrăvite", va scoate România din UE pe motiv că la întemeierea ei "nu s-a spus deloc că va fura suveranitatea ţărilor şi resursele, că se va stabili la Bruxelles ce are voie să facă o ţară mică", dar şi din NATO, pe considerentul că "o mână de trădători vor să ne târască în război cu Rusia" şi "să predea conducerea apărării naţionale către francezi". Toate, fireşte, în numele unui excepţionalism românesc aiuritor, bazat pe faptul că "românii reprezintă un popor ales şi România este Grădina Maicii Domnului", iar înşişi "Fecioara Maria şi Iisus Cristos au venit aici din Betleem".
Noul Dragnea e ca şarpele căruia nu i-ai tăiat capul şi iese în drum să te muşte: plin de agresivitate pentru că, pe de o parte, Justiţia nu şi-a spus cuvântul în cazul lui, iar pe de alta pentru că, pe fond, românii preferă mania persecuţiei de către străini decât să-şi vadă propriile defecte, începând cu proasta alegere a propriilor conducători.
Consecinţele acestei agresivităţi, drapate în discursuri suveraniste precum cele ale lui Viktor Orban, nu trebuie însă trecute cu vederea. La toamnă, când Dragnea va veni cu "lucrurile şocante", România va fi şi mai şubredă, războiul din Ucraina şi seceta vor face ravagii, iar nemulţumirile populare pot exploda la orice scânteie.
După delirul lui Dragnea, am auzit persoane educate zicând că "infractorul" ar trebui ignorat, dar ar fi o greşeală, precum cele care au făcut posibile PPDD şi AUR, cu potenţial însă mult mai exploziv. În criza-crizelor, numai un personaj periculos cu adevărat, pe lângă care Dan Diaconescu ori George Simion sunt nişte caricaturi, nu lipsea României. Noul Dragnea nu trebuie ignorat, trebuie combătut.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.