Dacă ai putea trece printr-un "tunel al timpului", ce ai vedea? O lume de mult apusă, unde dinozauri bizari cutreierau insule tropicale, iar reptile înaripate pluteau pe cer. Nu este un scenariu SF, ci o realitate pe care o poţi confirma la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, unde sunt expuse fosile autentice ale dinozaurilor care au trăit cu milioane de ani în urmă pe teritoriul Bihorului.
Povestea acestor fosile începe în 1978, când doi mineri au făcut o descoperire într-o exploatare din zona Cornet, singurul loc din lume unde s-au găsit rămăşiţe de dinozaur păstrate în inima unui zăcământ de bauxită. Acestea s-au conservat în depozitele formate în epoca Cretacicului timpuriu, adică acum peste 125 de milioane de ani.
Descoperire din întâmplare
În perioada comunistă, bauxita, folosită pentru producerea aluminiului, era exploatată intens în minele din Bihor, aflate sub administrarea Întreprinderii Miniere Dobreşti. Printre cele mai productive exploatări era şi galeria de la Cornet (foto), situată la aproximativ 50 kilometri de Oradea.
Credit foto: Arhiva Muzeului Țării Crișurilor
În vara lui 1978, aici, în timp ce exploatau zăcământul, minerii Ioan Bumb şi Petru Lele au observat trei vertebre fosilizate în stratul de bauxită. Descoperirea a fost raportată geologului Emilia Tallodi, care a anunţat echipa de specialişti de la Muzeul Ţării Crişurilor condusă de regretatul Tiberiu Jurcsák, unul dintre cei mai importanţi paleontologi ai instituţiei. Acesta, alături de Elisabeta Popa, specialistă în restaurare – astăzi ajunsă la o vârstă venerabilă – a coordonat una dintre cele mai ample campanii paleontologice din România, reuşind să aducă la suprafaţă şi să studieze mii de fragmente osoase.
Locul descoperirii a fost numit Lentila 204 - Cornet, datorită formei geologice în care s-au găsit oasele. În geologie, termenul "lentilă" desemnează un corp de rocă oval sau elipsoidal, mai gros în centru şi subţiat spre margini, exact ca depozitul de bauxită de la Cornet.
Aceasta este singura zonă cunoscută în lume unde fosile de dinozauri au fost conservate într-un zăcământ de bauxită, ceea ce a făcut ca situl să devină extrem de important pentru paleontologie.
Dinozauri pitici
Analizând fosilele descoperite în galeria din Cornet, paleontologii au identificat mai multe specii de dinozauri erbivori de talie mică. Spre exemplu, Camptosaurus era un dinozaur biped de talie medie, rudă cu Iguanodon. Valdosaurus canaliculatus era un ornitopod descoperit iniţial în Anglia. Ankylosaurii erau dinozauri patrupezi, acoperiţi cu o armură osoasă impresionantă.
"Cele mai multe oase găsite sunt vertebre şi falange şi niciunul în conexiune anatomică", afirmă Erika Posmoşanu (foto), paleontolog şi restaurator la Muzeul Ţării Crişurilor, cea care a extras şi curăţat dinţii fosilizaţi din bucăţile de bauxită. Deşi nu s-au găsit fosile de dinozauri carnivori, urmele de muşcături de pe oasele erbivorelor confirmă şi prezenţa acestora în peisajul preistoric al Bihorului.
Dinozaurii descoperiţi la Cornet au fost consideraţi pitici, dimensiunea fiind pusă pe seama unei teorii ce are la bază un proces evolutiv cunoscut sub numele de nanism insular, fenomen descris prima dată de paleontologul maghiar Franz Nopcsa, care a observat că, pentru a supravieţui, speciile izolate pe insule, unde resursele sunt limitate şi competiţia pentru hrană intensă, tind să îşi reducă dimensiunile de-a lungul generaţiilor. "Animalele izolate pentru milioane de ani, care au aceeaşi nişă ecologică de hrănire, îşi reduc talia, ca să supravieţuiască. În schimb, alte specii, dacă nu au competitori în nişa lor, pot să îşi mărească dimensiunile", explică Erika Posmoşanu.
Conform specialiştilor, în urmă cu aproximativ 160 de milioane de ani, în Jurasicul Superior, teritoriul Bihorului era complet acoperit de o mare tropicală, ce făcea parte din oceanul Tethys. În timp, pe măsură ce continentele s-au reconfigurat şi nivelul apelor s-a retras, în Cretacicul Superior, acum aproximativ 100 de milioane de ani, această regiune a devenit o peninsulă. Insulele şi zonele litorale rezultate au fost habitatul acestor specii de dinozauri.
Descoperire unică în lume
Timp de 6 ani, în
galeria din Cornet s-a lucrat intens pentru a găsi cât mai multe fosile. După descoperire, cercetătorii au folosit explozibili pentru a disloca roca, iar aproximativ 40 de vagoneţi minieri plini cu bauxită fosiliferă au fost scoşi la suprafaţă.
"S-au scos bolovani în vagoneţi şi doamna Popa şi cu domnul Jurcsak au spălat la ciur (foto jos) fiecare bucată, iar cele în care se vedea un os s-au adus la muzeu", relatează Erika Posmoşanu. Procesul de separare a oaselor a durat ani de zile, din cauza durităţii materialului, fiind realizat manual, cu instrumente fine, în mare parte de către Elisabeta Popa, cea care a preparat și restaurat peste 90% din colecția de paleontologie, fiind expert în restaurarea oselor, titlu primit din partea Ministerului Culturii.
Tiberiu Bălănean (foto), fost şef de producţie la Întreprinderea Minieră Dobreşti, a fost printre cei care au ordonat oprirea exploatării bauxitei din Cornet pentru a face loc specialiştilor să descopere noi rămăşiţe preistorice. "Nu s-au găsit nicăieri în lume oase în minele unde se exploata bauxită", spune azi Bălănean.
Credit foto: Arhiva Muzeului Țării Crișurilor
Bucureştiul le voia
Descoperirile bihorenilor au stârnit interesul specialiştilor din Capitală. În scurt timp, Institutul Geologic din Bucureşti a dorit să preia fosilele în patrimoniul său, însă orădenii s-au opus. "Bucureştiul a venit să ia toate oasele, pentru că aparţineau patrimoniului naţional. Dar noi am zis că-i patrimoniu bihorean. Cei de la Muzeu n-au lăsat niciun os la Bucureşti, le-am salvat pentru Bihor", spune Bălănean. "Am avut noroc cu Vetuţa (n.r. - Elisabeta Popa). Ea a adus piesele găsite şi le-a înregistrat la MŢC şi atunci nu au mai avut cum să le ducă", spune Erika Posmoşanu.
Cercetările specialiştilor au continuat până în 1984, când mina a fost inundată. 11 ani mai târziu, o echipă de cercetători români şi britanici, condusă de Michael Benton de la Universitatea Bristol, a reluat explorările, finanţate printr-un proiect al Dinosaur Society. Căutările, care au adăugat la vechea colecţie, s-au oprit definitiv în 1999, când exploatarea minieră s-a închis, iar galeria de la Cornet a fost inundată, stadiu în care este şi acum.
În total, cercetătorii au extras peste 10.000 de fragmente osoase, toate aparţinând unor specii de dinozauri şi reptile zburătoare care populau insulele Bihorului preistoric. Marea majoritate se află în depozitele Muzeului Ţării Crişurilor. Pentru că sunt foarte greu de prelucrat, doar o mică parte sunt expuse. Ajutându-ne să conturăm o lume pe care astăzi doar putem să ne-o imaginăm...
DOUĂ SPECII BIHORENE
Tunelul timpului, la Muzeu
Pe lângă dinozauri, în mina de la Cornet au fost descoperite fosile rare ale unor păsări primitive şi pterozauri. În 1983, paleontologii Eugen Kessler şi Tiberiu Jurcsák au descris două specii noi de păsări: Eurolimnornis corneti şi Palaeocursornis biharicus.
Printre descoperiri se numără şi Dsungaripterus, o specie de pterozaur care avea legături cu fauna asiatică, dar şi ostracode, un tip de crustacee foarte mici, de aproximativ un milimetru, al căror studiu a fost extrem de laborios. Aceste descoperiri străvechi fac ca Lentila 204 Cornet să fie unul dintre cele mai rare situri paleontologice din Europa, subliniază specialista în restaurare a MŢC, Erika Posmoşanu.
Toate acestea pot fi admirate de public la sediul Muzeului, la Secţia de Ştiinţele Naturii, care a devenit una dintre preferatele vizitatorilor. "Tunelul timpului" de aici ilustrează evoluţia vieţii de la apariţia primelor forme de viaţă în Precambrian până la apariţia primilor oameni în Holocen, acum peste 200.000 de ani. Vedeta este un schelet de mamut (foto) descoperit în 1973 la fosta fabrică de bere din Oradea, pe locul unde în prezent se află mall-ul Lotus.
Secţia mai cuprinde o reconstituire la scară mică a unei balene preistorice, iar într-una dintre săli a fost amenajată o peşteră ce adăposteşte un schelet complet de urs, descoperit tot în Bihor.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.