Locuitorii cartierului orădean Tineretului au ocazia să învețe cum să transforme deșeurile vegetale pe care le generează în îngrășământ pentru flori și grădină.
La inițiativa asociației Bihorul Civic, doritorii primesc gratuit un compostor, adică un recipient din plastic în care să strângă deșeurile organice, dar și sfaturi despre cum să le transforme în compost.
Lecția de compostare
Proiectul „Compostează, economisește, protejează” a fost lansat miercuri după-amiază, chiar în cartier, de reprezentanții ONG-ului, alături de partenerii de la firma Eco Bihor, care administrează depozitul județean de deșeuri și unde, din bio-deșeurile bihorenilor, se produce compost.
Președintele Bihorul Civic, Vasile Dumitriu, a spus că dorința sa este ca în cartierul Tineretului - zonă de case aflată între Oradea și Oșorhei - să se genereze cât mai puține deșeuri, obiectiv la care se poate ajunge prin refolosirea deșeurilor vegetale. „Compostul care rezultă din descompunerea acestora este un bun pământ de flori sau îngrășământ pentru grădină”, a explicat Dumitriu, în fața unor locatari din cartier.
Practic, oamenii care locuiesc în zonă pot primi gratuit un compostor, care este un fel de ladă de plastic, dar fără fund, în care trebuie aruncate deșeurile vegetale. În timp, acestea se vor descompune și se vor transforma în compost, adică un îngrășământ natural.
Ce se transformă în compost?
Transformarea nu se petrece de la sine, însă. „Acest compostor nu face minuni, noi va trebui să îi acordăm timp și atenție: să mărunțim deșeurile în bucăți de maxim 2-3 centimetri, o dată la două zile să le amestecăm. Cine vrea să composteze trebuie să renunțe la comoditatea pe care o are azi”, a spus directorul Eco Bihor, Pásztai Zoltán.
Deșeuri care pot deveni compost sunt resturi de fructe și legume, coji de ouă și de pâine, zaț de cafea, resturi vegetale, hârtie și carton. Specialistă de mediu în cadrul Eco Bihor, Timea Székely a precizat, în cadrul evenimentului, că nu se recomandă aruncarea oaselor, cărnii ori a legumelor tratate cu pesticide (cum sunt adesea citricele), pentru că vor afecta calitatea compostului și vor produce un miros neplăcut.
În schimb, dacă în compostor nu se aruncă asemenea deșeuri, iar o dată la două zile resturile sunt amestecate, astfel încât să pătrundă aerul peste tot, iar ele să nu putrezească, mormanul de deșeuri nu va emite niciun miros neplăcut. „Eu am compostorul lângă gard, iar dincolo vecinul are foișorul unde ține chefuri. Niciodată nu s-a plâns de miros, pentru că nu miroase”, a precizat Pásztai.
Va urma
Pentru ca inițiatorii proiectului să poată trage peste câteva luni și o concluzie, fiecare locatar din cartierul Tineretului care a primit un compostor va trebui să noteze, într-o aplicație anume creată, volumul deșeurilor pe care nu le mai aruncă în pubela de gunoi, ci în acest recipient.
Astfel, se va ști care a fost cantitatea de deșeuri „deviată”, adică cea care nu a mai ajuns la Eco Bihor și pentru care orădenii nu au plătit colectarea, știut fiind că facturile lunare de salubritate pentru clienții operatorului RER Vest diferă în funcție de câte deșeuri generează o gospodărie.
La lansarea proiectului au fost prezenți mai puțin de zece locatari din cartierul Tineretului, dar Bihorul Civic va organiza întâlniri similare și pe 22 septembrie, respectiv pe 5 octombrie.
Proiectul este finanțat de Primăria Oradea, prin programul prin care se alocă bani organizațiilor non-guvernamentale, iar compostoarele distribuite cetățenilor sunt oferite de Consiliul Județean Bihor, care le-a cumpărat în cadrul proiectului european „Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Bihor”, dar nu le-a distribuit cetățenilor până acum.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.