Cartier sub tensiune: Un bihorean a murit electrocutat sub firele de curent care îi traversează curtea

În septembrie 2023, o dramă absurdă a zguduit cartierul Obor din Aleșd. Un bărbat de 53 de ani, Nicolae Covaciu, a murit electrocutat sub firele de curent care îi traversează curtea.

Cazul, anchetat de Parchetul Aleșd, trenează de peste un an, spre disperarea familiei care acuză autoritățile pentru cele întâmplate. Nu de alta, dar nu este un accident izolat, pentru că zona unde locuiește, cunoscută drept „cartierul romilor”, este de fapt o pășune care de-a lungul anilor s-a transformat într-un labirint de case ridicate sub rețeaua de medie tensiune. Deși situația reprezintă un pericol evident, autoritățile nu doar că au închis ochii, ci au legalizat încropeala, făcând posibilă moartea unui om...

„Fulgerat” în curte

După-amiaza de vineri, 22 septembrie 2023, părea una obișnuită pentru Eva și Nicolae Covaciu. Se întorseseră recent din Belgia, unde s-au stabilit și lucrează cei trei copii ai lor. Femeia făcea curățenie prin casă, iar bărbatul se pregătea să plece la pescuit.

„Dintr-o dată, am auzit-o pe nepoata mea strigând și am ieșit. Soțul meu era căzut, tot vânăt, inconștient. A venit Ambulanța, l-au resuscitat timp de 55 de minute și l-au dus la spital, la Oradea. De acolo, cu ajutorul copiilor, după două săptămâni, l-am transferat în Belgia”, a povestit Eva Covaciu BIHOREANULUI.

După o lună de agonie, pe 22 octombrie 2023, Nicolae Covaciu s-a stins. „Medicii mi-au spus că şocul electric i-a afectat iremediabil creierul”, spune femeia.

Ce s-a întâmplat în curte, în acea zi fatidică, Eva a aflat mai târziu, revăzând înregistrările camerei de supraveghere a casei. În imagini se vede cum Nicolae a întins beţele de pescuit şi se îndrepta spre poartă. Pe drum, însă, a ridicat undițele, fără să ţină cont de firele de curent care trec deasupra. Nu le-a atins, susține Eva, dar nici nu era nevoie. Cablurile de medie tensiune transportă 20.000 de volți (20 kV) - de aproape 100 de ori mai mult decât tensiunea din priza unei case obișnuite (230 V). Iar beţele de carbon pe care le ținea bărbatul, fiind bune conductoare de electricitate, au provocat un arc electric fatal.

Cartierul dintre fire

Cum s-a ajuns ca o astfel de reţea să treacă prin curtea unei case? BIHOREANUL a descoperit că toate casele din cartierul Obor, zonă locuită în principal de familii de romi, au fost ridicate fără autorizaţii de construire şi, mai grav, fără avizul Electrica, pe un teren traversat de reţeaua de medie tensiune, contrar Legii 123/2012, care interzice orice construcții civile în zonele de protecție a rețelelor electrice.

De fapt, nu se știe cu exactitate nici ce a fost mai întâi în zonă: rețeaua electrică de medie tensiune sau cartierul. Mahalaua s-a înfiripat pe o păşune la marginea orașului, iar, după 1990, o parte a acesteia a intrat în proprietatea Primăriei Aleşd, iar o alta - unei asociaţii urbariale. „Primele construcţii sunt din anii ’70, noi le-am găsit acolo”, a povestit Tordai Kálmán, preşedintele asociaţiei care a încheiat contracte de închiriere cu proprietarii, pentru ca aceştia să-şi poată întabula dreptul de proprietate asupra imobilelor.

După 1990, primarii Traian Abrudan, Zeno Ţipţer şi Ioan Todoca nu au luat măsuri pentru stoparea ilegalităţilor, iar oamenii au continuat să construiască în lipsa unor intervenţii oficiale. „Primele case din zonă au fost ale îngrijitorilor de animale, apoi şi-au ridicat şi meseriaşii. În ’90, acolo era deja un număr mare de case, iar apoi a tot crescut”, povesteşte fostul primar Zeno Ţipţer (foto). La iniţiativa lui, pentru ca oamenii să se poată racorda la utilităţi, Fundaţia Ruhama a început cadastrarea zonei și i-a ajutat pe cei interesaţi să-şi facă acte.

Complici la ilegalităţi 

Actualul primar Ioan Todoca (foto) susține că în prezent în zonă nu se mai construiesc case noi, însă recunoaște că nici nu s-au făcut demersuri pentru demolarea celor existente. „Ce să facem, să-i lăsăm pe oameni pe drumuri? Zona este considerată periculoasă, nu intră nimeni”. În total, spune Todoca, în cartierul Obor există acum 70 de case situate periculos de aproape de rețeaua de medie tensiune. Doar 4 au aviz de amplasament de la Electrica, iar 40 au fost întabulate în pofida ilegalității fățișe.

Societatea de Distribuţie Energie Electrică România (DEER) a sesizat Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) Bihor despre această situație abia în toamna anului trecut, după moartea lui Nicolae Covaciu. „Restul caselor, cele care nu au fost întabulate, sunt considerate locuințe informale, un termen folosit pentru a descrie construcțiile improvizate, neautorizate, de la periferia localităților”, a explicat BIHOREANULUI o sursă din ISC Bihor.

Legea 50/1991 privind construcțiile, subliniază aceasta, impune demolarea clădirilor construite ilegal în zone periculoase, dar în acest caz autoritățile locale și alte instituții implicate, de la Primărie la Cadastru, au închis ochii, facilitând întabularea caselor și devenind astfel complice la o dramă ce putea fi evitată. „În loc să demoleze casele ilegale, cum cere legea, au ignorat pericolul. Au contribuit astfel la perpetuarea unei situații care a dus inclusiv la moartea unui om”, subliniază angajatul ISC Bihor.

Anchetă curentată

Deși tragedia ar fi trebuit să fie un semnal de alarmă, cercetările se află în impas. Ancheta Parchetului Aleșd, pornită imediat după accident, bate pasul pe loc de peste un an, până acum fiind audiate doar trei persoane.

„Pe mine m-a căutat un polițist după ce a murit soțul. Mi-a spus să merg să dau declarație, că el (n.r. - polițistul) nu mai vrea să vină la poarta mea și vrea să închidă dosarul. Am fost foarte supărată, a și vorbit urât, ca și cum aș fi fost o infractoare. Atunci am hotărât să ne angajăm avocați”, spune văduva.

Nici intervenția avocaților nu a schimbat, însă, situația. Deși aceștia au cerut Poliției și Parchetului Aleșd să urgenteze cercetările, dosarul stagnează şi în prezent. „Nu am primit niciun răspuns. Am solicitat și o expertiză, mai exact să vină un specialist care să stabilească dacă firele, care se află la o înălțime de doar 7,5 metri, trebuiau să fie mai sus, pentru a elimina riscurile pentru locuitorii din zonă. Am fost refuzaţi”, explică avocata familiei, Carla Filip.

Motivul întârzierii nu a fost dezvăluit nici BIHOREANULUI. În timp ce polițiștii au refuzat să ofere explicații, invocând faptul că doar procurorii pot face acest lucru, aceștia din urmă încă nu au răspuns solicitării.

Judecători: treceţi la treabă!

Reprezentanţii companiei Distribuție Energie Electrică Romania au confirmat informaţiile BIHOREANULUI: locuințele din cartierul Obor sunt construite ilegal, sub liniile de medie tensiune, iar pe 23 noiembrie 2023 au cerut intervenția Inspectoratului de Stat în Construcții și a Primăriei Aleșd „în vederea remedierii situației”, însă până acum fără vreun rezultat.

În timp ce pericolul planează literalmente asupra cartierului, DEER a anunțat că are un proiect pentru mutarea cablurilor în subteran, soluție „menită să sporească siguranța și fiabilitatea rețelei”, lansat în licitație, dar aflat încă în etapa de analiză economică.

Între timp, după cum se vede, pericolul persistă, iar pentru moartea lui Nicolae Covaciu autorităţile judiciare par că nu vor să stabilească responsabilii. În ultimă instanţă, familia acestuia, sătulă să aştepte, a cerut Judecătoriei Aleșd să grăbească ancheta, iar instanța i-a dat dreptate. Judecătorii au impus un termen de 8 luni, până pe 29 iulie 2025, pentru ca procurorul să soluționeze cauza.

Este un ultimatum pentru o anchetă care ar trebui să scoată la iveală un lanț de erori, indolență și complicitate tacită, ascunsă decenii sub preş, prin care o zonă de protecție electrică a fost transformată într-un cartier informal, dar mortal.

DISCUȚII
Posibile măsuri

Moartea lui Nicolae Covaciu a adus în prim-plan problema „coloniilor de romi”, acele cartiere cu locuinţe neautorizate ridicate la marginea localităţilor. În urma acestui incident, la sediul Inspectoratului de Stat în Construcții Bihor a fost convocată o întâlnire la care au participat fostul prefect Dumitru Ţiplea, reprezentanţi ai Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bihor, ai societății Distribuţie Energie Electrică România şi ai Primăriei Aleşd.

Oficialii au discutat despre posibile măsuri, dând exemplul municipiului Oradea, unde astfel de construcţii n-au fost tolerate, iar administraţia locală a obţinut în instanţă acordul pentru demolarea lor, dar şi cel al comunei Tămăşeu, unde Primăria a încheiat parteneriate cu ONG-uri pentru a putea desfiinţa construcţiile clandestine, oamenii fiind mutaţi în locuinţe construite de Fundația Maica Tereza şi de Fundația Smiles.