BIHOREANUL a fost la Pride Oradea: Sfaturi de la un activist transgender pentru tinerele care vor să devină bărbați (FOTO)

Patrick „Lolo” Brăila, născut(ă) în urmă cu 39 de ani Patricia, iar de un deceniu unul dintre cei mai cunoscuți activiști transgender din România, a fost guest-starul comunității LGBTQIA+ din Oradea în a patra seară a Pride by Egal Oradea, comunitate care, potrivit organizatorilor, ar număra cam 500 de membri.

Devenit bărbat în urma unor tratamente hormonale, Patrick a oferit sfaturi unor tineri orădeni dornici să se „trans-forme” și ei, după ce un fost profesor de filozofie, cunoscut activist și el, dar civic, le-a vorbit despre gândirea critică, manipulare și prejudecăți.

Din vremea când LGBTQIA+ nu exista...

Deschisă în prima zi a săptămânii cu un vernisaj de grafică și un stand up pe tema hărțuirii stradale, continuată apoi cu un concurs de tip Quiz și un concert tematic, un speech despre „Bullying și coping” și vizionări de scurt-metraje și ele cu tematică LGBTQIA+, cea de-a doua ediție a Pride Oradea, organizată de grupul Egal Oradea, a adunat joi seară în sala de conferințe a unui hotel din centrul orașului doar 7 participanți la o disertație oferită de Alin Dobai, cunoscut activist civic din mișcarea #rezist în guvernarea Dragnea, un „aliat” al acestei comunități care pledează pentru toleranță și înțelegere față de minoritățile de gen și minoritățile sexuale.

Fost profesor de filozofie reconvertit ca IT-ist, Dobai a conferențiat despre „Gândirea critică, manipulare și prejudecăți” într-un mod interesant, presărat cu proiectarea unor fotografii virale pe rețelele de socializare, dar false, precum și a unor secvențe din filme iconice, din vremea când mișcarea LGBTQIA+ era cel mult a lesbienelor și homosexualilor, cum ar fi „Twelve angry men” (12 oameni furioși – 1957, cu Henry Fonda protagonist) și „I comme Icare” (I de la Icar – 1979, cu Yves Montand în rolul principal).

Pledoarie pentru „dezbateri”

Cu toate că niciuna dintre cele două opere cinematografice nu are o tematică vizând minorități sexuale, fostul profesor de filozofie s-a ajutat de mesajele lor pentru a îndemna la dialog, la dezbateri fără prejudecăți. „12 angry men” este o poveste despre judecarea unui tânăr de culoare acuzat de uciderea tatălui său, cei 12 membri ai juriului trebuind să ajungă la o sentință - guilty or not guilty - unanimă, ceea ce 11 dintre ei vor să facă rapid, convinși de vinovăția inculpatului, în timp ce personajul jucat de Henry Fonda vrea „dezbateri” așezate privind faptele și probele, înainte de a-și face cunoscută convingerea.

Alin Dobai a proiectat și o secvență dintr-un seminar găzduit în 2019 la Amsterdam de Institutul Nexus, la care au participat și Bernard-Henri Lévy, unul dintre cei mai cunoscuți filozofi contemporani, și Alexandr Dughin, cunoscut ca „ideologul lui Putin”, pentru a pune o întrebare retorică, și anume dacă dezbaterea dintre cei doi - în care francezul a apărat valorile societăților democratice, tolerante și liberale, iar rusul a făcut apologia autocrației și a prevestit declinul Occidentului - putea avea loc la Moscova. Răspunsul a fost, evident, negativ, iar morala că numai democrația, cu toate problemele ei, permite libertatea indivizilor.

În finalul prelegerii sale, fostul profesor de filozofie le-a făcut participanților recomandări de lectură, de pildă Karl Popper (filozof austriac, considerat „campion” al raționalismului critic) ori Daniel Kahneman (psiholog și matematician israeliano-american, cunoscut pentru teoriile despre așa numita „gândire rapidă” și „gândirea lentă”).

Ce vrei să te faci când o să fii mare? Bărbat!

Audiența la evenimentul Pride Oradea by Egal de joi seară s-a dublat la 14 persoane în partea a doua a serii, al cărei cap de afiș a fost Patrick „Lolo” Brăila, cel mai faimos activist transgender din România, prezentat ca regizor de film și storyteller.

Născut cu 39 de ani în urmă ca fată și botezat Patricia, acesta a povestit, cu talent de stand-up-er sau de pastor evanghelic, despre cum a devenit bărbat. „Nu a existat un moment de declic în care să-mi dau seama că eu nu sunt Patricia”, a spus el, precizând însă că încă de la vârsta de 6 ani nu a mai vrut să poarte rochițe și de la 8 ani bijuterii.

„Pe la 8 ani, i-am spus bunicii mele (n.r. - o bunică la fel ca toate „de pe vremuri”, adică tradiționalistă), când m-a întrebat ce vreau să mă fac când o să fiu mare, că vreau să mă fac bărbat. A spus să termin cu prostiile”, s-a confesat activistul trans. Prima oară s-a declarat Patrick și nu Patricia în adolescență, când se dădea pe mIRC, „un program de chat antic”, prin intermediul căruia și-a fixat primul date cu o fată de care se îndrăgostise. În urma unui randevu, s-a trezit „într-o situație de inferioritate și mi-am dat seama că sunt cam singur pe lume. Atunci am văzut în față două căi: ori îmi termin viața aici, pentru că totul era foarte dureros, ori fac totul pentru mine, ca să reușesc, pe cont propriu”.

De la disforia de gen la euforia de gen

Patrick a povestit cum, mutându-se din orășelul său de provincie în Capitală pentru a urma o facultate ca să devină regizor, așa cum voia, a început să aibă prieteni cărora a îndrăznit să le mărturisească faptul că nu se simțea fată, ci bărbat, începând și primele acțiuni pentru a se trans-forma ca atare.

El a relatat cum a ajuns la psihologi, apoi la psihiatri, la ginecologi, la endocrinologi, cum a luat decizia să înceapă un tratament hormonal cu testosteron pentru a i se îngroșa vocea și a-i crește păr pe față și pe picioare, așa încât „la 28 de ani, când am luat prima injecție cu testosteron, am simțit că m-am născut, a fost ca și cum aș fi scăpat dintr-o cușcă și am trecut de la disforie de gen (n.r. – „disconfortul produs de identificarea unei persoane cu un gen diferit de cel de la naștere) la euforia de gen. Îmi venea să urc pe Teatrul Național și să strig că sunt trans!”.

După ce a aprofundat felul în care și-a trăit „tranziția” de la femeie la bărbat, Patrick a ajuns la concluzia că „sunt într-un loc mai bun decât îmi imaginam vreodată”, iar asta deși încă nu și-a făcut o operație de schimbare de sex pentru ca și autoritățile să-i schimbe documentele de identitate. Așadar, încă stârnește nedumeriri când, de pildă, actele îi sunt verificate la frontieră, de polițiști în trafic ori de medicii ginecologi, când ajunge la diverse controale „cu fața asta”, de bărbos.

Nu doar trans

Patrick, care la cererea unui participant avea să admită că este remunerat de Asociația Accept pentru activismul trans, a mărturisit că este mai fericit decât oricând, căci se consideră nu doar bărbat trans, ci și „bisexual fost pansexual, heteroromantic și poliamoros, iar în ultimii ani mi-am asumat și identitatea de queer” (un termen umbrelă ce include nu doar LGBT, ci și persoane intersexuale și heterosexuale cu practici sexuale considerate non-normative, precum sadomasochismul, fetișismul etc), iar asta fiindcă, pur și simplu, queer înseamnă „antisistem”. Ba, mai mult, el a șocat afirmând că mai nou se simte „și o parte non-binar”, asta fiindcă „nu vreau să renunța la fosta mea parte feminină, vreau s-o onorez”.

În final, activistul trans a răspuns unor întrebări din public, cea mai directă fiind din partea unei persoane care s-a născut la rându-i fată și, pentru a deveni bărbat, face tratament hormonal și se pregătește de o operație pentru schimbarea sexului, antamată la un medic din București. „Doctorul mi-a spus să întrerup tratamentul hormonal cu trei săptămâni înainte de operație. Aș putea să-l întrerup mai târziu?”, a întrebat tânăra/tânărul orădean/că, dând impresia că ar dori să ia testosteron cât mai mult în drumul său spre bărbăție, dar primind recomandarea să colaboreze cu medicul.

După încheierea „seminarului”, o parte din participanți au socializat pe terasa hotelului, fără niciun pahar pe mese, anticipând despre cum vor fi următoarele manifestări ale Pride Oradea by Egal, căci vineri este programat un atelier despre „Intersecționalitatea și criza climatică”, sâmbătă un „eveniment sportiv” în Parcul Libertății, iar duminică, în ultima zi, o conferință pe tema „Sens pozitiv - HIV astăzi”.