Seceta devine noua pandemie și, spre deosebire de Covid, nu are vaccin, avertiza ONU în iunie 2021, anticipând că o tot mai mare parte a omenirii va trăi cu stresul apei, iar seceta va degrada solul și împuțina recoltele.
Predicția se îndeplinește: în iunie 2022, Europa e afectată crunt de secetă, în Italia fiind chiar stare de urgență. Și România se deșertifică: în Buzău a secat lacul Amara, în Moldova pompierii cară apă cu cisterne în sate, iar furnizarea apei potabile a fost raționalizată în zeci de comune din Arad, Cluj, Iași, Satu Mare ș.a.
Mai nou, și primăriile din Bihor reduc programul de furnizare a apei potabile și-i amenință cu amenzi pe cei care o folosesc la irigații. Autoritățile sunt îngrijorate: există riscul ca lipsa apei să se cronicizeze.
Noaptea, pe sec
În mai a plouat ceva, dar în iunie ioc, așa că tot mai mulți primari au raționalizat apa furnizată de serviciile comunale. Cel din Lugașu de Jos, Sorban Levente, a întrerupt-o între 00 și 06. „Apa potabilă nu e pentru udatul grădinilor!”, avertiza el, precizând că utilizarea în acest scop e contravenție și se sancționează. Omologul din Pomezeu, Ioan Șora, a anunțat că suspendă furnizarea pentru consătenii care vor fi depistați că udă grădinile, iar primarul din Sârbi, Gavril Herman, a restrâns furnizarea de apă din rețea între orele 23 și 5 în două sate.
Alții au explicat și că dublarea ori chiar triplarea consumurilor epuizează resursele. La Balc, primarul Sorin Sabău arăta că încearcă să mențină continuitatea furnizării apei achiziționând încă un bazin de stocare de 300 mc, dar localnicii să nu-și mai irige grădinile decât „din propriile fântâni, deoarece forajele nu fac față”.
Rezerve reduse
În context, Prefectura a convocat joi o videoconferință cu toți primarii din Bihor, la care au participat și reprezentanții ISU, ABA Crișuri, ai Gărzii și Agenției de Mediu.
O informare prezentată de directorul ABA Crișuri, Pásztor Sándor (foto), este pur și simplu alarmantă: din mai până în iunie, resursele de apă din bazinul hidrografic Crișuri s-au înjumătățit. Lipsa precipitațiilor și fenomenul de vaporizare au făcut ca în iunie nivelurile măsurate în aproape toate cele 74 de stații hidrometrice să scadă chiar și cu 60% față de luna mai. Nivelul dintre fundul albiei și suprafața apei a scăzut, de pildă, la stația din Finiș de la 80,4 la 11,8 cm, la cea din Vadu Crișului de la 92 la 15,6 cm, iar în cea de la Chijic (Copăcel) de la 76,8 la 12,7 cm.
Situația e îngrijorătoare și în cele 275 de foraje, unde nivelurile piezometrice (ale apelor freatice, măsurate de la sol în adâncime) au scăzut cu 50 până la 300 cm, precum și în acumulările permanente: cantitatea de apă din barajul de la Tăut a scăzut într-o lună de la 59% din capacitate la 54%, iar coeficienții de umplere ai afluenților de la 0,451 la 0,004, în barajul Drăgan acumularea s-a redus de la 88% la 82% și coeficienții de umplere de la 13,7 la doar 3, la Tileagd cantitatea de apă a scăzut de la 97% din capacitate în mai la 85% în iunie și coeficienții de umplere de la 25,5 la 7,75. În plus, acumularea de la Leșu, cea mai mare din județ, e golită de 7 ani pentru reparații nefăcute.
Criza de apă a dus în unele locuri la situații aberante. Pentru că rețeaua din Săcădat alimentează și un sat din comuna vecină Copăcel, dar fără ca locuitorii acestuia să aibă contracte, s-a ajuns ca unii să-și umple cu apă potabilă, procesată, fântânile din curți. Din același motiv, într-un sat din Drăgănești câțiva locuitori, tot fără contracte, își umplu piscinele cu apă pe care, de fapt, o plătesc toți ceilalți, fără să știe.
Măsuri urgente
Cum prognozele nu indică ploi semnificative, autoritățile au ajuns la concluzia că tot ce pot face este să drămuiască resursele, așa încât oamenii să nu rămână fără apă potabilă și localitățile fără rezerve în caz de incendii, destul de probabile din cauza temperaturilor record.
Ca atare, la solicitarea prefectului Dumitru Țiplea, directorul Companiei de Apă Oradea, Lucian Chindlea (foto), a făcut recomandări pentru ca primăriile să-și gestioneze cât mai bine rețelele locale. Primele măsuri ar fi contorizarea urgentă a tuturor consumatorilor și închiderea tuturor branșamentelor ilegale, astfel încât apa potabilă să nu mai fie risipită la irigări. Alte măsuri sunt stoparea pierderilor pe rețele prin etanșeizarea racordurilor și înlocuirea conductelor fisurate, verificarea periodică a pompelor și a conductelor, montarea de contoare cu autocitire și de precizie, dar și recuperarea apelor uzate prin sisteme de canalizare și asigurarea tratării lor în vederea refolosirii.
Partea proastă e că, din populism, mulți primari s-au obișnuit să închidă ochii la furturile de apă, iar primăriile nici nu au bani să-și eficientizeze rețelele pe termen scurt sau mediu, așa că, până o vor face, singura speranță e să plouă cât mai curând și cât mai mult. Altfel, Bihorul va suferi de secetă la fel cum se întâmplă și în județele din sudul țării și nu numai...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.