La sfârșitul acestei săptămâni, toți cetățenii români cu drept de vot sunt așteptați la urne pentru a alege viitorul Parlament al României pentru un mandat de 4 ani. De aceea, cred că este important să știm ce atribuții au „aleșii neamului” care își vor începe mandatele în a doua parte a lunii decembrie.
Alegerea parlamentarilor are loc pe baza unui scrutin pe liste propuse de partide, iar convocarea noului parlament se face de către Președintele României în termen de 20 de zile de la alegeri.
Potrivit Constituției României, principalul rol al parlamentului constă în elaborarea de legi care să asigure o funcționare optimă a societății, legile urmând a fi puse în aplicare de Guvern și administrația centrală și cea locală. Articolul 61 prevede că Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat.
Legile sunt inițiate fie de Guvern (proiectele de lege), fie de către parlamentari (propunerile legislative) și urmează un traseu în ambele camere. De regulă, prima cameră este Senatul, iar cameră decizională este Camera Deputaților, însă există și situații în care se procedează invers, în cazuri expres prevăzute de Constituție.
Legea adoptată se trimite Președintelui pentru a fi promulgată, iar acesta o poate retrimite Parlamentului o singură dată, dacă nu este de acord cu conținutul ei.
De asemenea, toate ordonanțele de urgență emise de Guvern în situații extraordinare trebuie dezbătute în Parlament, similar legii, iar la final trebuie aprobate sau respinse. Un alt rol esențial al Parlamentului constă în acordarea votului de încredere Guvernului și posibilitatea de a demite oricând guvernul prin intermediul unei moțiuni de cenzură.
Atât votul de încredere, cât și moțiunea de cenzură se dezbat în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului, fiind nevoie de majoritatea voturilor tuturor deputaților și senatorilor pentru a se ajunge fie la numirea Guvernului, fie la demiterea acestuia.
Parlamentarii mai pot iniția și moțiuni simple la adresa miniștrilor sau pot înființa comisii de anchetă cu privire la diverse persoane și evenimente ce se petrec în spațiul public.
În fine, Parlamentul nu poate fi dizolvat decât în situația în care respinge consecutiv două propuneri de prim-ministru într-un interval de 60 de zile. Și atunci, dizolvarea nu este obligatorie, Președintele urmând a decide.
La cum sunt, însă, „aleșii neamului”, la a doua nominalizare are șanse să fie numit prim-ministru orice candidat, pentru ca aceștia să nu piardă contactul cu fotoliile călduțe ale Parlamentului...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.