2024, vot după vot: În anul mega-electoral, cu patru rânduri de alegeri, cine ce șanse are în Bihor?

La cumpăna dintre ani, când și-au pus dorința unui An Nou mai bun, câți români s-au gândit, fie și pentru o clipă, cât poate să depindă asta nu de ei, ci de cei care îi conduc? Or, 2024 va fi un an crucial, cu patru scrutinuri - europene, locale, parlamentare și prezidențiale - care pot schimba radical viețile oamenilor. 

Într-o prefațare a anului politic, BIHOREANUL vă prezintă contextul în care se vor desfășura alegerile, strategiile și obiectivele partidelor, cu accent, firește, pe cele locale. S-au gândit politicienii bihoreni cum să-i convingă pe alegători?

Anul AUR

Anul politic recent încheiat a fost lipsit de evoluții notabile, cu o excepție: ascensiunea partidelor anti-sistem, despre care analiștii estimează că va continua și în 2024, cu riscuri sociale și economice cauzate de ideile izolaționiste pe care le promovează. 

Dacă la începutul legislaturii AUR-ul lui George Simion avea 9% din mandatele parlamentare, la finele lui 2023 era cotat cu 19-22% intenție de vot, iar SOS, al Dianei Șoșoacă, a început anul cu 1% și l-a încheiat cu 5%.

PSD a coborât la 30%, dar se menține pe primul loc, ocolind abil teme precum scumpirea vieții și pasându-le partenerului de guvernare, PNL. Un partid captiv președintelui Iohannis, fără lideri și idei, băltind la 17-20% și cu perspective negative date de percepția că este „remorca” PSD. 

USR, singurul partid de opoziție serios, a atins un maximum de 14%, dar a sfârșit la 11-12% după derapajele lui Cătălin Drulă și Cristian Ghilea împotriva DNA și sancționarea Elenei Lasconi, vinovată pentru opiniile contrare ideologiei LGBT. Nici măcar crearea Alianței Dreptei Unite, cu Forța Dreptei și PMP, nu a oprit, deocamdată, trendul descendent. 

Prin urmare, nemulțumirea românilor o capitalizează AUR și SOS, acaparând agenda cu scandaluri ce acoperă problemele reale.

Fără majorități?

Într-un climat de nepăsare unanimă față de politică, oamenii sunt interesați totuși de scrutinul local, care va avea loc în septembrie, când se încheie mandatele celor aleși în toamna lui 2020. De atunci, în Bihor domină PNL, care deține 50 dintre cei 100 primari, inclusiv în Oradea, plus șefia Consiliului Județean, marea întrebare fiind dacă tandemul format din Ilie Bolojan și Florin Birta (foto), care în urmă cu 4 ani câștiga fără drept de apel (61,5%, respectiv 70,1%), va continua și în următorii patru. 

Chestionat de BIHOREANUL, președintele PNL Bihor a refuzat să spună dacă va mai candida, afirmând că decizia va fi luată în vară, dar a subliniat că liberalii au ce arăta la locale. „Rezultatele noastre nu au fost declarațiile politice, nu au fost atacurile la adresa competitorilor sau lamentările, ci drumuri, pasaje, poduri, școli și spitale cu condiții mai bune, utilități extinse în zona rurală, condiții de dezvoltare pentru anii următori”, a spus Bolojan, indicând abordarea din campanie: etalarea succeselor obținute în administrație.

Acesta admite, totuși, că imaginea partidului poate trage în jos liberalii bihoreni. Potrivit unei surse din filială, Bolojan și Birta ar fi cotați într-un sondaj „la 60%”, dar la votul politic, pentru consilii, PNL-iștii ar fi coborât la 40-45%. Practic, dacă ar câștiga noi mandate, amândoi ar trebui să facă alianțe pentru a-și asigura majorități în consilii și la CL Oradea, și la CJ Bihor. „Nu și-ar mai trece proiectele fără voturile celorlalți”, rezumă sursa.

„Să împartă puterea”

PSD Bihor, cel mai vocal în plan local, are și el problema „contaminării” de la nivel național, dar pe invers: chiar și când are guvernarea, nu poate câștiga județul, prin tradiție unul „de dreapta. În plus, mai are un handicap: după debarcarea lui Ioan Mang, din ianuarie 2023, are o conducere „de import”, girată de șeful CJ Bistrița Năsăud, Radu Moldovan, iar mai multe „aripi” se concurează reciproc pentru succesiune. Pe scurt, deficit de coerență și de unitate.

De altfel, astă-toamnă organizația a testat într-un sondaj patru potențiali candidați la Primăria Oradea (Iulius Timar, directorul Colegiului Ghibu, Békési Csaba, șeful AJOFM, senatorul Florian Bodog și consilierul municipal Adrian Madar) și alți patru pentru CJ Bihor (fostul prefect Claudiu Pop, primarul de Sânmartin Cristian Laza, medicul Aurel Mohan și fostul polițist Florian Sîrca), dar încă n-a luat nicio decizie. „Nici eu nu cunosc motivele”, recunoaște Adrian Madar (foto), adăugând că problema ar putea fi tranșată luna aceasta, când va fi numită o nouă conducere, tot interimară, dar din Bihor. 

Abordarea electorală va fi simplă. „Trebuie să subliniem că investițiile administrației PNL nu se simt în calitatea vieții și să arătăm că avem o majoritate abuzivă, în mâna unui singur partid, și de aceea este necesară o schimbare”, spune Madar, posibil candidat la Primărie. 

Surse din partid susțin că edilul din Sânmartin, care a și forțat debarcarea lui Mang, nu dorește să candideze la CJ Bihor, desemnarea fiind disputată între Claudiu Pop și Aurel Mohan. Obiectivul PSD ar fi, consideră Madar, nu atât câștigarea localelor, „pentru că 50% e greu de făcut, dar să obligăm PNL să împartă puterea”.

„UDMR își merită un loc” 

Ținta e aceeași și pentru UDMR, cu nuanța că puterea trebuie împărțită nu oricum, ci cu formațiunea maghiară. Argumentul, subliniază liderul organizației, Cseke Attila (foto), este nu doar că, din postura de ministru al Dezvoltării, a semnat proiecte de 1 miliard de euro pentru Bihor, ci mai ales că UDMR contribuie la menținerea stabilității politice. 

„UDMR își merită un loc în guvernarea locală”, spune Cseke, fără a face un secret că obiectivul va fi obținerea unui rezultat care să impună cooptarea în viitoarele majorități și, implicit, un post de viceprimar al Oradiei și unul de vicepreședinte al CJ Bihor.

De altfel, UDMR a început cel mai serios pregătirea campaniei: în noiembrie și decembrie a distribuit în 35.000 exemplare o publicație intitulată „Bihar megye - Nagyvárad” (Bihor - Oradea), cu un chestionar la care au și răspuns 7.000 de etnici maghiari, pronunțându-se față de prestația propriilor reprezentanți, arătând care sunt principalele probleme la nivel local, indicând intenția de participare la vot și profilul viitorilor candidați. „Suntem în evaluarea rezultatelor, iar deciziile privind candidaturile le vom lua după europarlamentare”, spune președintele executiv al UDMR Bihor, Szabó Ödön. 

„Am vrea cu PNL” 

USR Bihor, afirmă președintele Silviu Dehelean (foto), nu a făcut sondaje, dar îi sunt clare și abordarea alegerilor, și propunerile electorale, și criteriile de stabilire a viitorilor candidați, ba și preferințele pentru eventualele alianțe în consilii.

Potrivit deputatului, „o să avem aceeași abordare ca în 2020, cu un program concentrat pe partea de ecologie și de educație”. Despre candidaturi, Dehelean afirmă că „se discută, chiar dacă procedura de desemnare nu a fost deschisă”, iar cerințele sunt și ele clare: „oameni cu experiență în domeniile în care au activat și capabili s-o transfere în administrație”.

Obiectivul USR Bihor, spune deputatul, nu mai e același din 2020, când partidul visa la reeditarea scorului de la europarlamentarele din 2019 (22%), ci unul realist: atingerea pragului de 5%, „ca să intrăm în consilii”. Cât despre strategia post-alegeri, alianța dorită este una cu liberalii: „Noi am vrea cu PNL”.

„O ocazie unică” 

În ce privește AUR Bihor, președinta Diana Noane (foto) spune că filiala se concentrează pe alegerile europarlamentare, cu ținta „să fim pe primul loc”, ceea ce ar fixa un trend crescător și pentru locale, chit că aici partidul nu are nici organizații închegate, nici „vedete”. 

„La locale va fi mai dificil, pentru că Oradea și Bihorul sunt atipice. Pe de o parte nu se poate spune că administrația locală nu a făcut treabă, pe de alta avem o pondere mare de etnici maghiari”, spune Noane. Totuși, susține ea, „avem mai multe opțiuni pentru viitorii candidați, pe care o să-i anunțăm la momentul potrivit”, iar programul acestora va fi axat pe necesitatea creării mai multor locuri de muncă.

În opinia Dianei Noane, AUR își va atinge potențialul maxim ulterior, la parlamentare. „Atunci vom avea o ocazie unică de a schimba ceva. Asta i-aș îndemna pe alegători: să facem schimbarea și să demonstrăm că se poate și altfel”, spune ea. Semn că partidului îi pasă mai puțin de locale, dar „va da” totul la celelalte rânduri de alegeri, de la europarlamentare la prezidențiale. Indiferent ce înseamnă „totul”...

UN AN NEBUN
„Să ocupăm Europa!”

2024, consideră observatorii, va fi crucial. Pentru prima oară în istorie, 4 miliarde de oameni vor merge la urne, atât în state dictatoriale, cât și în țări democratice, un uriaș scrutin transnațional urmând să aibă loc în iunie și în Uniunea Europeană, unde 400 de milioane de alegători vor fi chemați  să desemneze eurodeputații. Miza e uriașă, premierul ungar Viktor Orbán nesfiindu-se să îndemne la schimbarea ordinii pe continent. „Trebuie să ocupăm Europa!”, a spus el la finele lui 2023, cerând mobilizarea forțelor iliberale din toate statele comunitare.

Șansele ca extremiștii să schimbe cursul UE sunt mari, prin prisma combinației mai multor factori, începând de la războaie până la inflația globală și campaniile de dezinformări pe internet, de toate profitând doar partidele anti-sistem, tot mai prizate. 

De altfel, și în Bihor, sondajele partidelor arată că, în comunele unde primarii pierd procentele, acestea nu se adună la PNL sau PSD, ci la AUR, chiar dacă acesta nu are nici măcar reprezentanți locali cunoscuți. 

Atât comentatorii, cât și politicienii consideră că cea mai sigură cale de a opri ascensiunea extremiștilor ar fi cuplarea alegerilor locale cu primul tur al prezidențialelor în septembrie. În condițiile în care AUR și SOS nu au organizații și aleși locali, celelalte partide și i-ar mobiliza pe-ai lor, ceea ce ar dilua scorurile celor două partide etichetate drept „infame”.