Circa 40 de vârstnici, majoritatea din judeţele Bihor, Arad, Carei şi Satu Mare, au protestat spontan vineri în faţa Palatului de Justiţie din Oradea.
"Nu cedăm!"
Protestatarii s-au adunat pe platoul din Parcul Traian, purtând panglici tricolore şi pancarte, după ieşirea de la procesul programat la Curtea de Apel Oradea în cadrul căruia au solicitat plata drepturilor băneşti pentru urmaşii foştilor refugiaţi din Ardealul ocupat.
Manifestanţii au agitat pancarte cu mesaje precum "Vrem dreptate!", "Nu discriminaţi românii!" şi "Aplicaţi Legea 154 şi pentru români" şi au scandat supăraţi "Nu cedăm!", "Nu ne discriminaţi!" şi "Vrem drepturi egale!".
Urmaşii foştilor refugiaţi din Ardealul ocupat în urma Dictatului de la Viena din anul 1940, în urma căruia România a cedat Ungariei hortyste aproape jumătate din teritoriul Transilvaniei, sunt revoltaţi că, deşi Legea 154 din 2021 prevede încă de acum trei ani plata unor îndemnizaţii urmaşilor celor prigoniţi din motive etnice în perioada 1940 - 1945, acestea nu au fost acordate niciodată.
Tot amânaţi...
Urmaşii foştilor refugiaţi sunt revoltaţi că, victime ale unor împrejurări istorice similare, reprezentanţii minorităţilor, cum ar fi etnicii maghiari sau evrei, au primit îndemnizaţii, iar românii, nu.
Aceştia au cerut Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării să ia măsuri pentru sprijinirea lor, după care, pentru că acest lucru nu s-a întâmplat, au deschis proces împotriva CNCD la Tribunalul Bucureşti, care a fost redirecţionat la Curtea de Apel Oradea.
Protestatarii s-au declarat revoltaţi că procesul a fost amânat vineri de către instanţă, pentru luna ianuarie a anului viitor.
"Legea 154 se aplică exclusiv pentru minoritari, nu şi pentru noi, românii. Cerem egalitate în drepturi. Pentru noi, din 2021 până acum plata acestor indemnizaţii s-a amânat deja de trei ori. Numărul nostru scade cu fiecare an. Guvernanţii ne tot amână până vom dispărea de tot...", a declarat pentru BIHOREANUL Daniela Ciută (foto jos), reprezentanta manifestanţilor, preşedinta filialei Carei a Asociaţiei românilor refugiaţi şi expulzaţi în 1940.
De două ori victime...
Manifestanţii sunt cu atât mai supăraţi cu cât indemnizaţiile prevăzute de Legea 154 nici măcar nu reprezintă un mare efort bugetar. "Cele mai mari sume abia dacă ajung la circa 750 lei. Este o sumă extrem de mică, dacă ne gândim la dramele trăite de aceşti oameni", a mai spus Daniela Ciută.
Urmaşii foştilor deportaţi au arătat că, la rândul lor, au fost victime ale strămutărilor forţate.
"Tata, Vasile Stanca, a fost dus la concentrare, 4 ani în război. Atunci au venit hortyştii şi ne-au scos din casă. Mama a fugit cu 3 copii în Banat", a povestit Viorica Bochiş, fostă Stanca, din satul bihorean Mihai Bravu.
Urmaşii foştilor refugiaţi domiciliaţi în alte judeţe au primit deja deciziile de intrare în plată, dar acestea nu au fost aplicate niciodată.
"Am primit inclusiv decizia de plată pentru suma de 762 lei lunar. E o sumă infimă, pe care însă statul nu mi-a dat-o niciodată şi probabil va amâna asta şi în anul 2025", a declarat, la rândul său, arădeanul Nicolae Rad.
Conform evidenţelor oficiale, la nivel naţional se încadrează în prevederile legii circa 11.000 de persoane.
În Bihor, numărul acestora este mai mic de 3.000 de persoane.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.