Virozele respiratorii

Virozele respiratorii sunt determinate de foarte multe virusuri (circa 200, de 8 genuri diferite, existând posibilitatea ca să se descopere în viitorul apropiat şi altele), responsabile de 2/3 până la 3/4 din cazurile de infecţii respiratorii acute. Marea majoritate a acestor virusuri atacă căile respiratorii superioare, dar pot afecta şi căile respiratorii inferioare, mai ales la copiii mici.

Principalele 5 grupe de virusuri care determină cea mai mare parte a virozelor respiratorii sunt: rinovirusurile, coronavirusurile, virusul sinciţial respirator, virusurile paragripale şi adenovirusurile. Virusurile gripale determină gripa, care reprezintă cauza majoră a mortalitaţii prin infecţii virale respiratorii. Mai există şi alte virusuri care pot determina infecţii respiratorii asociate, cum sunt herpesvirusurile şi enterovirusurile.

Simptomele acestor afecţiuni sunt: febră sau subfebrilitate, dureri în gât, lăcrimare, obstrucţie nazală, rinoree apoasă, dureri oculare, răguşeală, tuse seacă sau tuse productivă cu accese supărătoare, dureri de cap, dureri toracice difuze, dureri musculare, senzaţie de oboseală marcată şi indispoziţie. Durata simptomatologiei variază între 4 şi 9 zile în răceala banală (determinată de rinovirusuri), 6-7 zile în infecţiile cu coronavirusuri (frecvente la copiii cu pneumonie ), 7-14 zile în infecţiile cu virusul sincial respirator (care afectează cu predilecţie sugarii şi căile respiratorii inferioare ale copiilor mici), 3-6 zile în infecţiile cu virusurile paragripale (care afectează în special copiii până la 7-8 ani) şi 7-10 zile în infecţiile cu adenovirusuri (întâlnite la copii, unde determină cel mai frecvent o rinită pronunţată, dar şi manifestări extrarespiratorii, ca de exemplu boala diareică acută a copilului mic, cistită hemoragică şi unele forme de conjunctivită atât la adulţi cât şi la copii; la adulţii tineri se manifestă cu dureri puternice de gât şi febră mare).

ATENŢIE! Tratamentul se bazează pe medicaţie simptomatică, de susţinere şi de creştere a rezistenţei generale, deorece nu dispunem încă de substante antivirale eficiente. Nu trebuie să uităm că o mare parte dintre „antigripale”, medicamente eliberate în orice farmacie fără reţetă medicală, conţin combinaţii de antipiretice, antiinflamatoare, antitusive etc. care pot fi contraindicate la unii bolnavi (cardiaci, afecţiuni hepatice, alergii etc.). De aceea este bine ca pacientul să ceară sfatul medicului de familie înainte de  autotratament.

REŢINEŢI! NU se administrează antibiotice, decât în caz de suprainfecţie bacteriană şi numai la indicaţia medicului! Prevenţia virozelor respiratorii se face prin evitarea aglomeraţiilor şi a fumatului, alimentaţie echilibrată (bazată în principal pe legume şi fructe proaspete) şi, cel mai simplu lucru, spălatul cât mai frecvent al mâinilor. Bolnavul va sta în repaus acasă minimum 3 zile, evitând contactul cu alte persoane şi aerisind camera de 3-4 ori pe zi. Vaccinarea este modul ideal de prevenţie a gripei.