Turnat anul trecut în doar 11 zile la Oradea, filmul preotului Ciprian Mega, „Glasul care strigă în pustie”, despre suferințele părintelui Calciu Dumitreasa, care s-a opus în anii ʼ80 demolării bisericilor, a câștigat două premii importante la Festivalul Internațional de la Moscova, la concurență cu peste 2.000 de pelicule din toată lumea.
Filmul, pe atunci încă în lucru, a fost prezentat prima dată în octombrie 2021 la Oradea în cartierul Rogerius, unde a şi fost turnat. Vocea actorului Costel Caşcaval, care a dat viaţă preotului Calciu Dumitreasa, a tunat pe platoul din faţa bisericii Sfântul Spiridon de lângă fostul Spital Municipal, acolo unde s-a şi filmat scena de pe treptele bisericii Radu Vodă din Bucureşti: "A iubi o fiinţă înseamnă a-i spune: Tu nu vei muri!".
Cei 900 de spectatori atinşi de mesaj nu-i bănuiau succesul. Luna aceasta, filmul a luat două premii majore la renumitul Festival Internaţional de Film de la Moscova, considerat al doilea cel mai important din lume, după cel de la Veneţia. "Adevărul e că în Occident, unde toate filmele sunt ideologizate cu agenda homosexuală, un film despre un preot, făcut de un preot, n-ar fi avut nicio şansă", spune preotul şi regizorul orădean Ciprian Mega.
Victorie în Rusia
"Glasul care strigă în pustie", filmul realizat de parohul Bisericii Sfântul Spiridon alături de soţia sa, Laura Mega (scenarist şi producător), a câştigat premiul criticilor "pentru contribuţia majoră la cinematografia mondială" la cea de a 44-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Moscova, desfăşurat între 26 august şi 2 septembrie.
În ciuda concurenţei acerbe, actorul Costel Caşcaval (foto), care a dat viaţă preotului anti-comunist Calciu Dumitreasa, condamnat la 21 de ani de puşcărie grea pentru că s-a opus demolării bisericilor şi comunismului ateu, a primit premiul pentru cel mai bun actor în rol principal. "În România n-a mai luat nimeni premiul pentru cel mai bun actor la un festival de categoria A", spune părintele Ciprian Mega.
În competiţie au fost înscrise peste 2.000 de filme, dintre care doar 230 au fost şi prezentate, iar numai 12 au intrat în cursa oficială.
Din Oradea şi cu orădeni
Pelicula, cu un buget de 200.000 euro, a fost turnată în vara anului trecut în Oradea, în doar 11 zile, după un scenariu scris de preotul orădean într-o săptămână. Rolul părintelui Calciu a fost atribuit actorului Costel Caşcaval, cel al soţiei preotului - actriţei Ela Ionescu, iar maestrul Dorel Vişan a dat viaţă generalului de Securitate care l-a prigonit pe protestatar cu atâta sete încât trezeşte teamă şi dezgust.
Din distribuţie au mai făcut parte actorii orădeni Andrian Locovei, care a interpretat un infractor de drept comun dus la închisoare alături de păr
intele Calciu, Mihaela Gherdan, în rolul secretarei grijulii a generalului de Securitate, şi Şerban Borda - un pedagog îngrozit că ar putea ajunge în atenţia poliţiei politice.
"A fost o plăcere să joc în acest film", spune actriţa Mihaela Gherdan. Şerban Borda (foto) recunoaşte că nu se aştepta la o astfel de performanţă: "De fiecare dată când începi repetiţiile la un spectacol, speri că va fi extraordinar. E foarte fain că un film turnat şi prezentat întâi la Oradea a reuşit aşa o performanţă".
Un anti-comunist la Moscova
Şi totuşi, filmul a fost la un pas să intre direct în anonimat. Programat să fie difuzat gratuit la o televiziune din România, a fost retras de regizor în final. "Înţelegerea a fost să fie difuzat seara, după ştiri. În schimb, postul l-a programat pe ora 23, când prea puţini se uită la TV".
Cum etapele din viaţa unui film cuprind prezentarea la festivaluri, vizionarea în cinematografe, plasarea pe platformele de streaming şi abia la final difuzarea la TV, Mega a hotărât să urmeze ciclul normal. "Dacă tot a venit comunismul din Rusia, am hotărât să trimit acest film anti-comunist la Moscova", spune el.
L-a înscris la sfârşitul anului trecut, iar confirmarea i-a venit pe mail chiar de la preşedintele festivalului, actorul şi regizorul Nikita Mihalkov (foto), laureat al premiului Oscar: "Vă susţin şi aştept să vă strâng mâna"...
Spre Moscova prin Dubai
Invazia rusă din Ucraina, declanşată de preşedintele Vladimir Putin pe 24 februarie, a decalat calendarul festivalului. Tensiunea internaţională în creştere, sancţiunile impuse Rusiei şi evoluţia conflictului au făcut ca ediţia din 2022 să fie amânată din aprilie pentru sfârşitul lui august. "Plătisem deja taxa de participare, aveam confirmarea selectării filmului, aşa că am decis să-l menţin în festival", explică regizorul.
Soţii Mega şi-au luat viză de la Consulatul din Debreţin în baza invitaţiei transmise de Ministerul Culturii din Rusia. "Având în vedere suspendarea curselor spre Rusia, am zburat din Budapesta în Dubai şi abia de acolo la Moscova. Drumul a durat 32 de ore", povesteşte Mega.
Sosirea în Capitala Rusiei a fost cel puţin la fel de surprinzătoare: "Aeroportul, destinat zborurilor din exterior, era pustiu. Aerogara, imensă, primise un singur zbor!".
"Sancţiunile nu sunt pentru dumneavoastră"
În ciuda războiului, viaţa în Moscova decurge normal. "Peste tot vezi reclame la Coca-Cola, tineri cu tricouri cu AC/DC sau alte trupe rock şi librării pline de oameni. Medicamentele sunt mai ieftine, iar în magazinele pline de produse mâncarea este la jumătate de preţ faţă de România", zice el.
Sancţiunile Occidentului par departe să-şi facă efectele. "Am intrat împreună cu un prieten într-o reprezentanţă Mercedes unde era expus un Maybach ultimul model. Maşina era mai ieftină ca în România. «Cum, nu sunt sancţiuni?», a întrebat mirat. Dealerul i-a răspuns: «Sancţiunile nu sunt pentru dumneavoastră»", povesteşte regizorul.
Războiul, temă tabu...
Moscoviţii au o atitudine rezervată. "La ruşi nu există obiceiul occidental să zâmbeşti. Te întâmpină mai rece şi se deschid doar dacă au cu cine vorbi. Au un complex de superioritate faţă de alte popoare, mai ales faţă de noi, românii", spune Mega.
Războiul a polarizat societatea rusă. "Nimeni nu aduce vorba de război, dar nici nu evită tema. Cei care susţin războiul spun că au rude în Ucraina care au fost tratate prost de naţionaliştii ucraineni din trupele Azov. Cei care sunt împotriva războiului au în familie militari trimişi pe front", povesteşte regizorul, care nu crede că populaţia va forţa debarcarea lui Putin: "Percepţia lor este diferită de a noastră. Pentru ei Putin este cel care i-a ridicat din prăpastie după prăbuşirea URSS".
"Îi urâţi pe ruşi?"
Cât despre festival, a atras, în ciuda percepţiei generale, participanţi din toată lumea, de la americani, până la francezi "care au adus un mesaj din partea ministrului Culturii", spune părintele.
Surpriza a venit înaintea conferinţei de presă din avanpremiera filmului, într-o sală cu 5.000 de locuri. "O studentă, voluntară la festival, m-a întrebat: «E adevărat că îi urâţi pe ruşi?». M-am şocat. I-am răspuns că orice om cu capul pe umeri separă deciziile politicienilor de voinţa alegătorilor".
Angoasa bântuie inclusiv spaţiul media. "Am fost intervievaţi de posturi TV ca Russia 1, Moscow 24 şi postul ortodox Spas TV. Pornind de la film, toţi ne-au întrebat: «Cum de aţi venit în Rusia?». Ei simt din partea României o ostilitate mai mare decât din partea altor ţări. Le-am spus că atunci când oamenii creează cortine de fier, arta trebuie să creeze punţi", explică Mega.
Într-un fel sau altul, războiul va trece, dar "glasul care strigă în pustie" va răsuna în continuare...
UN PREOT ATIPIC
Mega-regizorul
Părintele Ciprian Mega, 37 de ani, s-a stabilit în Oradea în 2018 venind din Cipru, unde a ridicat prima biserică ortodoxă pentru comunitatea românească. Tată a patru copii, a ales oraşul, unde a construit într-un singur an biserica de lângă spital, pentru că de aici este soţia sa, Laura, cu care împărtăşeşte şi pasiunea pentru film.
Secvență din filmul „Glasul care strigă în pustie”
Scenarist şi producător al filmului "Nunta lui Iacov", selecţionat în 2015 la Festivalul Internaţional de la Cannes, preotul a spus şi povestea românilor din Cipru în drama "Dimineaţa care nu se va sfârşi", premiată la Festivalul Internaţional de Film "Popoli e religioni".
Pelicula "Glasul care strigă în pustie", premiată la Moscova, prezintă viaţa preotului martir Calciu Dumitreasa (foto) în perioada celor "7 cuvinte pentru tineri", predici centrate pe ideea libertăţii rostite în Postul Paştelui din 1978 în Biserica Radu Vodă din Bucureşti. Când comuniştii au închis biserica, părintele Calciu şi-a continuat predica pe treptele acesteia, în faţa unui public tot mai numeros. Asta i-a atras încă 10 ani de închisoare pe lângă cei executaţi în perioada 1948-1965 pentru apartenenţă la Mişcarea Legionară.
Mega mai are în post-producţie filmul "21 de rubini", în care episcopul de Oradea, Sofronie Drincec, a inspirat personajul unui ierarh corupt.
Vezi mai jos trailerul filmului regizat de părintele Ciprian Mega:
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.