După un an cu alegeri locale şi parlamentare desfăşurate în pandemie, partidele profită de relaxare ca să-şi organizeze propriile alegeri interne cu gândul la 2024, când vor fi, în premieră, patru scrutine: locale, europarlamentare, legislative şi prezidenţiale. Miza este, evident, consolidarea echipelor de conducere care să le câştige.
În Bihor, seria competiţiilor interne a început cu UDMR şi continuă cu USR-PLUS şi PNL. Cele trei partide de guvernământ îşi pun în conducere reprezentanţii din Prefectură, însă fiecare are altă strategie. UDMR l-a păstrat şef la organizaţia judeţeană pe Cseke Attila, dar la Oradea a pus feţe noi, precum subprefectul Botházi Nándor, iar în USR-PLUS Bihor se pregăteşte revenirea la cârma filialei judeţene a deputatului Silviu Dehelean, în pereche cu subprefectul Dan Palaghianu la municipiu. Doar liberalii rămân la tandemul câştigător Ilie Bolojan - Florin Birta, dar vor stabili şi secunzii care peste patru ani să preia funcţia administrativă a celui dintâi.
BIHOREANUL vă explică "jocurile" partidelor în perspectiva anului electoral 2024, pregătit de pe acum.
Tot Cseke & Szabó
La finele lunii mai, într-o reuniune desfăşurată în Cetate, UDMR şi-a schimbat preşedintele organizaţiei municipale, pe fostul manager al Teatrului Szigligeti, Meleg Vilmos, care şi-a asumat, deşi nu lui îi aparţinea, ratarea postului de viceprimar. "Se poate spune că rezultatele au fost bune, dar datorită victoriilor copleşitoare ale PNL, UDMR s-a trezit într-o situaţie mai dificilă decât înainte în Oradea şi judeţ", şi-a făcut Meleg autocritica.
Disputată de doi dintre cei patru consilieri municipali, Pető Dalma Csilla şi Szabó József (foto), funcţia de preşedinte al UDMR Oradea a revenit celui din urmă, apropiat al preşedintelui executiv Szabó Ödön, chiar dacă din februarie are job în Bucureşti, unde ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, l-a dus şef de cabinet. "Noul" Szabó va fi secondat şi de un secretar, subprefectul Botházi Nándor, după ce prefecţii şi subprefecţii au primit liber să facă politică în urma unei modificări legislative iniţiate chiar de UDMR.
Cseke a fost reales în fruntea organizaţiei judeţene la începutul lui iunie, fără să fi avut contracandidat, după un furibund discurs anti-Bolojan, pe care l-a învinuit că restructurează instituţiile de cultură doar "din ură faţă de maghiari", adevăratul scop fiind desfiinţarea Teatrului Szigligeti. În final, a primit toate cele 181 voturi care îl mandatează probabil, în viziunea sa, să continue războiul cu inamicul liberal.
Pârtie pentru Dehelean
În USR-PLUS, vinerea, sâmbăta şi duminica trecută s-au ţinut alegerile pentru organizaţia municipală "fuzionată", cei 359 membri ai USR şi ai PLUS Oradea perindându-se la sediul USR pentru a-şi vota conducerea unică. La funcţia de preşedinte, bătaie mare, cu 5 candidaţi: subprefectul Dan Palaghianu, fostul lider USR Bihor Cristian Rusu şi foştii candidaţi la Consiliul Local Delia Ungur şi Vasile Dumitriu, plus PLUS-istul Paul Mercea.
Contestatari ai deputatului Silviu Dehelean (foto), cei patru din urmă acuză eşecul de la locale, când USR-PLUS n-a intrat în Consiliul Municipal, motiv pentru care, de altfel, parlamentarul a şi trebuit să renunţe la şefia USR Bihor, la fel ca omoloaga sa de la PLUS Bihor, Ioana Mihăilă. "Disidenţii" afirmă că vor să pună capăt "obedienţei servile", "mediocrităţii" şi "cenzurii", dar s-au "canibalizat" reciproc. "Îşi vor împărţi voturile, şi aşa puţine, pe când tabăra Dehelean votează toată cu Palaghianu", a explicat un USR-ist.
Pentru organizaţia judeţeană scrutinul va avea loc sâmbăta aceasta, când 139 reprezentanţi ai filialelor locale vor vota viitorul preşedinte USR-PLUS Bihor şi cei 63 delegaţi la Congresul din 2 octombrie. "Nu exclud să candidez, dar încă nu am decis", zicea Dehelean. Are timp s-o facă până miercuri, mai ales că alţi concurenţi nu se arată.
Îmboldit să ţintească sus
La liberali, alegerile survin într-un context tensionat, determinat de lupta pentru şefia partidului dusă de Ludovic Orban şi Florin Cîţu. Deocamdată, premierul pare în avantaj după ce o serie de "grei", în special foşti PDL-işti, precum Emil Boc, i-au oferit sprijinul.
Bihoreanul Ilie Bolojan n-a precizat pe cine susţine şi le-a enumerat ambilor doar calităţile, nu şi defectele: Orban e "experimentat", bun negociator, având meritul de a fi răsturnat guvernarea PSD în 2019, pe când Cîţu e "finanţist", "din altă generaţie" şi "jucător", putând arăta la şefia Guvernului "ce vrea să facă". La insistenţele ziariştilor de a declara cui i-ar da votul, Bolojan a spus că încă nu poate răspunde, pentru că nu s-a consultat cu colegii din organizaţia judeţeană.
Nu puţini dintre aceştia, dar şi din ţară, trag de Bolojan să-şi asume el însuşi candidatura la preşedinţia PNL. "Este cel mai eficient şi respectat reprezentant din administraţia locală, are şi experienţă guvernamentală, de când era secretar general al Guvernului. Când doi se bat, al treilea poate câştiga", spune un liberal despre posibilitatea ca Bolojan să-i surclaseze pe Cîţu şi pe Orban.
"Nu e loc de altceva"
Ilie Bolojan nu este, însă, un aventurier, aşa că nu se "bagă". Motivul, a mărturisit el BIHOREANULUI, e simplu: consideră că are o datorie faţă de cei care deja l-au ales.
"Nu are importanţă această chestiune, dacă te sună doi sau cinci colegi din ţară, important e să faci o analiză a locului şi modului în care poţi fi eficient. Am o responsabilitate pe care mi-au încredinţat-o bihorenii şi trebuie să mă concentrez s-o onorez. Nu e loc de altceva", a închis preşedintele PNL Bihor discuţia privind candidatura la conducerea partidului, enumerând, în schimb, că are de dus la capăt proiecte precum drumul expres Oradea-Arad, centurile Beiuş şi Aleşd, cele din Zona Metropolitană Oradea pentru comunele Oşorhei, Sântandrei, Nojorid şi Sânmartin, parcuri industriale etc.
Prin urmare, Bolojan va candida pentru şefia PNL Bihor, pe care o exercită din 2017, când a câştigat-o în faţa fostei deputate Lucia Varga. Atât doar că acum nu are concurent.
Câştigătorii rămân
Liberalii îşi aleg întâi conducerile locale, până sâmbăta trecută trecând prin acest proces 90 dintre cele 101 filiale din judeţ. La Oradea, alegerile vor avea loc pe 3 iulie, când la Casa de Cultură a Sindicatelor se vor aduna 380 de delegaţi ai organizaţiilor de cartier pentru a vota preşedintele, doi prim-vicepreşedinţi, 8 vicepreşedinţi, un secretar şi 15 membri ai Biroului Municipal. Conferinţa Judeţeană e programată pe 17 iulie la Sala Sporturilor, unde vor participa 700 delegaţi pentru a alege aceeaşi structură: preşedintele, doi prim-vicepreşedinţi, 8 vicepreşedinţi, un secretar general şi 15 membri ai Biroului Judeţean.
"Nimănui nu-i trece prin cap să concureze împotriva primarului Florin Birta la Oradea şi a lui Bolojan la judeţ", spun surse din partid, motivând că "echipa câştigătoare (n.r. - care a adus victoria la ultimele patru competiţii electorale) nu se schimbă", astfel că nici Birta, nici Bolojan nu vor avea vreun contracandidat.
Miza, prim-vicepreşedinţii
Dintre cele 8 funcţii de vicepreşedinte pe judeţ, 5 vor fi "prealese" în organizaţiile zonale (Oradea, Beiuş-Ştei, Aleşd, Marghita şi Salonta), iar 3 la Conferinţa Judeţeană. În aceste condiţii, marile mize vor fi funcţiile de prim-vicepreşedinţi.
"Dacă până acum prim-vicepreşedinte a fost Gavrilă Ghilea, ca o consolare după fuziunea cu PDL, acum vor candida vicepreşedinţii de la CJ, Mircea Mălan şi Călin Gal", susţin surse din partid, adăugând că pe cea de secretar general o vizează prefectul Dumitru Ţiplea (foto), şi el eliberat de constrângerile "apolitismului".
Motivul e acela că în 2024 Ilie Bolojan ar putea face, în sfârşit, saltul spre politica naţională, candidând la Parlament, situaţie în care unul dintre colaboratorii apropiaţi trebuie să preia ştafeta la CJ Bihor. Socoteala ar fi pe placul lui Bolojan, dornic să arate că în preajma sa "cresc" şi alţii apţi să câştige voturile bihorenilor. Iar el să se ocupe de altele...
LA PSD, LINIŞTE
Provizorat eternizat
La PSD Bihor, preşedintele Ioan Mang şi-a asigurat un nou mandat, cel mai probabil ultimul, la începutul anului trecut, când împlinise deja nu mai puţin de 10 ani la şefia organizaţiei, fiind cel mai longeviv lider social-democrat.
În schimb, din iulie 2016, când fostul consilier local Liviu Sabău Popa s-a retras pentru a ceda funcţia senatorului Florian Bodog, organizaţia municipală Oradea nu are conducere legitimă, aleasă, Bodog deţinând-o de atunci interimar. Culmea disciplinei este că niciunul dintre membrii PSD Oradea nu a cerut organizarea de alegeri în toţi aceşti 5 ani, nici măcar de când Bodog are statutul de inculpat, trimis în judecată de DNA.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.