Unificat și subțiat: Mega-Spitalul Județean din Oradea se micșorează, dar discret: de la anul va avea cu 4,5% mai puține paturi

Luna aceasta se împlinește un an de când Guvernul a aprobat unificarea celor două mari spitale ale Primăriei Oradea. Fuziunea acestora s-a produs pe 1 martie, iar din 1 aprilie la șefia mega- Județeanului s-a întors dr. Gheorghe Carp, care a renunțat la mandatul de senator obținut în 2020 pe lista PNL pentru a redeveni manager, nu prin concurs, ci „pe firmă”, în urma unei așa-zise licitații.

Cu o întârziere de 6 luni, noul Comitet Director, format de fapt din vechii secunzi ai managerului (dr. Lucia Daina - director medical, asistentul Florin Rob - de îngrijiri și economista Olimpia Ciurtin - financiar-contabil), a pregătit o structură mai adecvată nevoilor de îngrijiri ale celor peste 600.000 de locuitori ai județului.

Propunerea se bazează pe o analiză a serviciilor spitalicești, iar BIHOREANUL vă prezintă, în premieră, restructurările preconizate. Și necesare, unele cifre arătând disproporții între ceea ce unitatea oferă și ceea ce bihorenii au nevoie...

În numele eficienței

La fel ca precedentele fuziuni, din 2011 - când Spitalul Municipal le-a absorbit pe cele de Pneumologie, de Infecțioase și de Neurologie-Psihiatrie, iar Județeanul pe cel de Obstetrică-Ginecologie - și unificarea din acest an a celor două mari unități sanitare din subordinea municipalității a urmărit eficientizarea. Concret, creșterea finanțării din partea CAS (de la 1.550 lei/pacient cât primea Municipalul, respectiv 1.600 vechiul Județean, la 1.800 lei/pacient, acesta având acum toate specialitățile), economii la achizițiile de produse și servicii (pentru cantități mai mari obținându-se prețuri unitare mai mici) și, nu în ultimul rând, scurtarea circuitului bolnavului (așa încât, de pildă, un pacient acut operat la Județean să nu mai fie externat și reinternat la Municipal pentru recuperare ori tratarea afecțiunilor cronice, ci transferat rapid în aceeași unitate).

Cele trei obiective au fost atinse în iunie, însă nu și reorganizarea în urma fuziunii, pentru ca diversele structuri să fie mai adecvate nevoilor pacienților. Or, în prezent spitalul are secții cu paturi multe, dar fără pacienți, și secții asaltate de bolnavi, dar fără capacitatea de a-i îngriji.

Cu întârziere, dar pe cifre

Promisă de manager pentru iulie, reorganizarea a fost decisă la finele lunii trecute, când, cu acordul Direcției de Sănătate Publică, acesta a cerut Ministerului Sănătății să aprobe noua structură, pentru anul viitor.

„Nu o puteam propune fără o analiză în detaliu. Am analizat activitatea din martie, când a încetat starea de alertă Covid, până în septembrie inclusiv, pentru fiecare locație, secție și compartiment, ba și pentru fiecare medic, după numărul de pacienți, indicele de complexitate medicală a cazurilor, durata medie de spitalizare și gradul de ocupare a paturilor”, a declarat dr. Carp, săptămâna trecută, BIHOREANULUI.

„Cifrele sunt obiective”, afirmă el, precizând că, discutate cu toți șefii de secție, nu le-a contestat niciunul, chiar dacă pentru câțiva înseamnă nu doar împuținarea paturilor, ci și pierderea funcțiilor de conducere. Concret, unele secții, cu activitate modestă, vor fi comasate cu altele, cu o activitate mai intensă. Per total, numărul de paturi va fi redus de la 1.946 la 1.865 (cu 81 mai puține), dintre care 100, de diverse specialități, vor rămâne în conservare, putând fi operaționalizate dacă va fi nevoie efectivă de ele.

Trei pe plus, trei pe minus

Potrivit analizei, indicele de complexitate medicală a cazurilor (ICM) spitalului este de 1,91, peste media națională (1,87), dar rata de ocupare a paturilor de 54,96%, sub media optimă, care variază între 50% și 70%, în funcție de specialități.

Prin urmare, banii sunt folosiți ineficient: la un buget de 266,999 milioane lei pe cele 7 luni, trei dintre cele șase locații au avut deficite. Staționarul I din strada Gheorghe Doja a „produs” 114,6 milioane lei și a cheltuit 110,5 milioane (excedent de peste 4 milioane lei), veniturile staționarului II din Republicii (Infecțioase) au fost de 9,7 milioane lei și cheltuielile de 9,6 milioane, Maternitatea (Obstetrică-Ginecologie) a „produs” 27,5 milioane lei și a cheltuit 27,1 milioane, staționarul IV (fostul Municipal, strada Coposu) a realizat venituri de 76,2 milioane lei, dar a cheltuit 79,5 milioane (deficit de 3,37 milioane lei), staționarul V din strada Pasteur (Psihiatrie și Recuperare neurologică) a făcut venituri de 24,7 milioane și cheltuieli de 24,9 milioane, iar cel din strada Izvorului (Pneumologie și Ftiziologie) a avut venituri de 14 milioane și a cheltuit 15,4 milioane (deci minus de 1,36 milioane lei).

Cauzele deficitelor? Rata de ocupare redusă, plata unor sporuri necuvenite pentru personal și uneori risipa, în sensul că „în unele cazuri s-au făcut nejustificat analize și investigații sofisticate și, implicit, scumpe, comparativ cu patologia pacienților și competențele medicilor”, spune managerul.

Reducerea numărului de paturi nu va afecta însă doar locațiile cu „pierderi”, ci pe toate, fiind decisă în funcție de prestația medicală a fiecărei secții.

Secții fără pacienți

Cea mai afectată va fi Maternitatea (staționarul III), cu o rată de ocupare a paturilor de numai 41,93%. „Au fost zile în care 100 din cele 301 paturi erau neocupate. Vom reduce numărul la 240, iar din patru secții rămân două. Una unde rata de ocupare a fost de 25,28% și alta cu 34,44% vor fi comasate cu celelalte două, care au avut ocupare peste 50%”, spune managerul. Măsura era de mult timp necesară: pe de o parte, natalitatea a scăzut în 2022 la 8 nașteri la 1.000 locuitori față de 23 în 1990, pe de alta, durata medie de spitalizare (DMS) a coborât și ea de la 10 zile acum trei decenii la 6,3 zile în prezent.

Tot demografia impune reducerea de la 535 la 510 a numărului de paturi din staționarul II (fostul Spital de Copii), cele trei secții de Pediatrie (cu ocupare de 44,44%, 28,18% și 43,99%) urmând să păstreze 125 dintre cele 150 paturi pe care le au în prezent.

Staționarul IV va fi și el reorganizat, secțiile Pneumologie II și III având fiecare câte un compartiment TBC doar pentru ca toți angajații (circa 200) să încaseze sporul de 50% la salarii. Or, au fost doar 41 pacienți cu TBC pe 15 paturi în 7 luni, arată cifrele cu care managerul justifică reducerea de la 149 la 130 a numărului de paturi din cele două secții. În plus, spune el, TBC va fi compartiment de sine stătător și doar personalul acestuia va mai primi sporul de 50%.

Și suplimentări

Staționarul V din Pasteur (Psihiatrie, Recuperare medicală și Recuperare neurologică) va rămâne cu 254 din cele 283 de paturi, iar asta din cauza ratei mici de ocupare a paturilor la cea din urmă specialitate, care va fi comasată cu Neurologia. Pe de altă parte, Paliația nu doar că va fi extinsă de la 15 la 25 paturi, ci și mutată de aici, unde condițiile sunt proaste, în clădirea Centrului Oncologic (la etajul IV). „Există cerere mare, pentru că populația este îmbătrânită și o parte necesită îngrijiri în stadiu terminal”, spune dr. Carp.

Reorganizarea atinge și vechiul Județean, dar mai puțin, urmând să fie reduse doar 14 din cele 535 paturi. Explicația e că aici sunt secții pentru acuți și, cu excepția Internelor și Cardiologiei, nesuprapuse cu cele din fostul Municipal, cum ar fi Neurochirurgia, Chirurgia generală pentru adulți, Bucomaxilofacială și cea plastică, Oftalmologia, Dermatovenerologia ori Urologia. Prin urmare, acestea nu vor fi afectate, după cum și la vechiul Municipal rămân neatinse Oncologia ori Endocrinologia. În schimb, din cele două secții de Ortopedie de pe Doja se vor tăia 10 paturi, nu pentru că ar avea un grad de ocupare mic (dimpotrivă, au 51,87% și respectiv 51,65%), ci pentru că rezolvă cazurile mai rapid, DMS fiind sub 4 zile, sub cea asumată prin contractul cu CAS, de 6,3 zile.

Pe de altă parte, pe Doja vor fi extinse Alergologia (+2 paturi), Medicina Nucleară (+5 paturi) și nou-înființata secție de Chirurgie toracică și cardiovasculară (+15 paturi).

Scopul reorganizării, spune managerul, e ca spitalul să nu cheltuiască bani pentru paturile nefolosite și să aibă mai multe pentru specialități mai solicitate, urmând ca în vara anului viitor să se facă ajustări, dacă se vor dovedi necesare. Până atunci, însă, rămâne de văzut dacă Ministerul Sănătății va aproba propunerile abia făcute, iar Județeanul va începe anul viitor cu o structură nouă și, cel puțin teoretic, până la proba contrarie, mai sănătoasă.

FĂRĂ CONCEDIERI

„Pe cale naturală”

În pofida împuținării paturilor, Spitalul Județean nu va face concedieri, managerul afirmând că urmărește reducerea cu 10% a celor 4.600 de salariați „pe cale naturală”, prin pensionări, până în 2024, iar asta pentru că la toate secțiile, cu excepția ATI, ocuparea cu medici, asistente și infirmiere nu a fost făcută spre limita maximă a normativelor, ci la media lor.

Pe de altă parte, analiza activității din martie-septembrie 2022 arată mari discrepanțe în prestațiile medicilor. La vechiul Județean, de pildă, un cardiolog a avut în acest interval doar 56 de pacienți și salarii brute de 175.402 lei, iar un altul a tratat 201 bolnavi, fiind plătit cu 183.500 lei. La Dermatologie, șeful secției a tratat 219 bolnavi, primind 128.398 lei, iar o colegă doar 22 de pacienți (3 pe lună), încasând 125.694 lei. La Chirurgie I un doctor s-a ocupat de 199 bolnavi și a avut salarii de 165.404 lei, iar un altul, cu 75 pacienți, a fost plătit cu 159.539 lei. La Ortopedie I, șeful de secție a avut 575 de pacienți, primind salarii de 143.636 lei, iar un alt medic, cu 64 pacienți, a încasat 129.835 lei. Este vorba de salarii brute, cele nete fiind deci cu circa 40% mai mici.

Cu toate astea, medicii cu activitate mai redusă nu pot fi sancționați în niciun fel, spune dr. Carp: „Din cauza legislației, la pregătire egală, medicii au salarizare egală, chiar dacă unii muncesc mai mult și alții mai puțin”. Prin urmare, afirmă el, legea trebuie schimbată așa încât să fie plătiți după munca efectivă, la fel cum și spitalele trebuie finanțate nu după numărul de paturi, ci după cel al pacienților și complexitatea cazurilor pe care le rezolvă.