Unde-s banii? Liderii UDMR Bihor, acuzaţi că strică fonduri publice pe reabilitarea repetată a Casei Léda (FOTO)

Grija pentru comunitate a unor lideri maghiari a devenit o afacere, îi acuză președintele Alianței Maghiarilor din Transilvania, Csomortányi István, pe rivalii din UDMR: aflați la conducerea unei ONG ce deține casa din Oradea în care a locuit iubita poetului Ady Endre, aceștia au transformat reabilitarea ei într-o afacere, căci la nici trei ani după ce au reparat-o cu bani din Ungaria, o mai reabilitează o dată, cu bani de la Guvernul României, la prețuri „umflate”.

Este o minciună, ripostează președintele executiv al UDMR Bihor, deputatul Szabó Ödön, care până la finele anului trecut a condus Fundația Léda. Chiar Csomortányi e un profitor, zice UDMR-istul, denunțându-l pe șeful AMT că și el ar încasa bani publici de la Primăria Oradea și Consiliul Judeţean Bihor.

„Tranzacții suspecte” 

„Scandal pe Casa Léda. UDMR, unde-s banii?”. Așa și-a intitulat președintele AMT, Csomortányi István, un comunicat ce incriminează „tranzacții suspecte” ale Fundației Léda, proprietara imobilului din strada Republicii nr. 57 în care la finele secolului trecut a locuit Diósyné Adél, amantă şi muză a poetului Ady Endre (foto), al cărei nume anagramat, Léda, a dat denumirea populară a clădirii.

ONG-ul a intrat în posesia imobilului în 2014, printr-un schimb încheiat cu Primăria Oradea. Înainte cu câțiva ani, guvernele conduse de Medgyesi Péter și Gyurcsányi Ferenc alocaseră Eparhiei Reformate de Piatra Craiului 1 milion de euro pentru realizarea unui centru cultural Ady Endre în Satu Mare, dar banii au fost deturnați de UDMR Bihor pentru ca prin Fundația Mecena să construiască în Oradea, lângă Ștrandul Municipal, o sală de evenimente și un motel, acesta din urmă nefinalizat.

Cum Fundația Mecena adunase datorii către Primărie prin neplata impozitelor, iar aceasta avea nevoie de teren pentru Aquaparkul Nymphaea, ONG-ul și municipalitatea au făcut un schimb: Fundația a cedat terenul, cu tot cu sala de evenimente, și a preluat clădirea din strada Republicii, ambele imobile fiind evaluate la 200.000 euro.

„Au dispărut 800.000 euro, sumă despre care cei implicați (n.r. - în conducerea Fundației Mecena) nu au oferit niciodată explicații”, spune Csomortányi despre diferența între milionul de euro de la Guvernul ungar și suma cheltuită pe clădirea de lângă Ștrand, în schimbul căreia a primit Casa Léda. „Acum, noi fonduri bugetare sunt direcționate către continuarea acestei investiții dubioase”, acuză el, cu referire la reabilitarea clădirii din strada Republicii de către ONG-ul între timp redenumit Fundația Léda.

De la Budapesta...

Președintele AMT afirmă că în perioada 2022-2023 Fundația a primit un „sprijin financiar” de la Budapesta, din Fondul Bethlen Gábor, destinat sprijinirii maghiarimii de peste hotare, doar că suma este necunoscută publicului, inclusiv celui din țara vecină, fiindcă nu a fost declarată niciodată, după cum nu se știe nici pe ce a fost cheltuită, concret. 

De altfel, în iulie 2023 UDMR Bihor era lăudată pentru repararea Casei Léda cu bani și de la contribuabilii ungari, site-ul erdon.ro, al publicației locale de limbă maghiară Bihari Napló, relatând că „lucrările au fost realizate în două etape”.

„În 2022 părțile interioare ale Casei Léda au fost renovate, au fost create noi spații și funcții în cadrul clădirii pentru a răspunde nevoilor pentru organizarea de evenimente. (...) A doua fază, care s-a concentrat pe renovarea exterioară, a fost finalizată anul acesta. Fațada clădirii strălucește în culori și aspect noi, oferind o vedere incitantă și impunătoare. Proiectul de renovare s-a bazat pe sprijinul persoanelor private, iar pe lângă resursele proprii ale Fundației Léda au oferit sprijin remarcabil, de asemenea, Fundația Bethlen Gábor și organizația județeană a UDMR”, arăta publicația, fără a preciza nicio cifră privind costurile.

Cert e că, ulterior, în 2023 și în 2024, Casa Léda a găzduit numeroase evenimente organizate de Fundație și UDMR, fotografiile realizate cu aceste ocazii arătând că interiorul clădirii era în stare bună.

sursa foto: Festum Varadium

... și de la București 

Anul trecut, Fundația - al cărei președinte era președintele executiv al UDMR Bihor, Szabó Ödön - a „procurat” încă o finanțare, tot pentru reabilitare, de la Guvernul României. „Prin influența parlamentarilor UDMR, prin Anexa 7 la Legea Bugetului de Stat, au fost alocați Primăriei Oradea, cu destinație fixă, pentru a-i vira Fundației Léda, 2,8 milioane lei, pentru „reabilitare, mansardare, dotare și amenajări exterioare” la Casa Léda”, spune Csomortányi István (foto).

Potrivit acestuia, fie lucrările de reabilitare interioare nu au fost executate în 2022, ci doar decontate, fie au fost executate, iar din alocarea de la București din 2024 se face doar mansardarea, la un preț, însă, umflat: „Un calcul simplu arată că pentru mansardarea acestei clădiri de 220 mp contribuabilii au plătit 2.100 euro pe metrul pătrat, plus TVA, o sumă de peste două ori mai mare decât prețul pieței”. 

Mai mult, Guvernul României a alocat și anul acesta, tot prin Anexa 7, încă 3 milioane lei, pentru „extindere, reîntregire imobil Casa Léda cu părți din imobil”, prin cumpărarea de către Fundația Léda” a părții de clădire pe care încă nu o deține și în care se află 5 apartamente. „Nu putem fi de acord cu risipa unor sume uriașe de bani publici, mai ales că nu există nicio informare despre modul în care acești bani sunt cheltuiți”, a punctat Csomortányi.

„La cărămidă”

BIHOREANUL a descoperit că anul trecut, după ce a intrat în posesia celor 2,8 milioane lei de la Guvernul României, Fundația Léda a organizat o procedură simplificată pentru angajarea unui constructor, anunțată pe 8 august 2024 în Sistemul Electronic de Achiziții Publice. Pe 29 august, ONG-ul a încheiat un contract de 2,35 milioane lei cu Constructorul Sălard, firmă cunoscută ca apropiată UDMR, care și-a asumat obligația de a finaliza lucrările în termen de trei luni, din care o lună pentru proiectare și două pentru execuție. 

Atât doar că lucrările nu au fost încheiate nici până în prezent, la patru luni după expirarea termenului, iar execuția lucrărilor este abia la jumătate, termenul la care vor trebui finalizate fiind prelungit. Până când? Nu știe nici deputatul UDMR Szabó Ödön, care a condus ONG-ul până în decembrie 2024, nici cel care a preluat șefia lui, fostul redactor-șef al revistei Várad, Szücs Laszló, ambii interpelaţi de BIHOREANUL.

De altfel, pe șantier nu există niciun panou informativ care să indice sursa de finanțare a lucrărilor, executantul și termenul de execuție, iar marțea trecută se lucra atât la mansardarea clădirii, deasupra aripii dinspre strada Nicolae Titulescu, cât și la retencuirea pereților interiori, și în această aripă, și în cea dinspre strada Republicii.  

Nu reabilitare, ci „intervenții de urgență” 

Solicitat să prezinte explicații și să arate câți bani a obținut Fundația de la Guvernul Ungariei, câți a cheltuit în 2022-2023 pentru Casa Léda și ce lucrări, concret, s-au făcut atunci, dar și soarta alocărilor de la Guvernul României, Szabó Ödön (foto), preşedintele executiv al UDMR Bihor, afirmă că în urmă cu câțiva ani ONG-ul ar fi primit din Fondul Bethlen Gábor doar 2,9 milioane forinți, adică puțin peste 36.000 lei, iar UDMR Bihor și Fundația ar fi pus tot atâția bani nu pentru o reabilitare, ci doar pentru „intervenții de urgență”.

„Fațada clădirii era degradată, iar de la Primăria Oradea am fost somați, chiar prin Zatykó Gyula (n.r. - fost președinte al AMT Oradea și consilier al primarului Florin Birta) că vom fi supra-impozitați. Din acei bani de la Guvernul Ungariei și din resursele noastre proprii, în 2022 și 2023 s-a refăcut într-o zonă tencuiala fațadei și aceasta a fost vopsită. În interior, singura lucrare a fost tot o intervenție de urgență, pentru înlocuirea unor grinzi care erau mucegăite și se puteau prăbuși”, a susținut Szabó.

Cât despre finanțarea de 3 milioane lei obținută anul acesta, UDMR-istul spune că Fundația va achiziționa partea din clădire pe care încă nu o deține, mai precis 5 locuințe, „prin negociere”, scopul fiind transformarea imobilului în casă memorială. 

sursa foto: Szabó Ödön

Contraatac

De ce, totuși, UDMR și Fundația Léda au fost lăudate pentru reabilitarea clădirii, dacă acest lucru nu era adevărat? Szabó Ödön nu a lămurit aceste aspecte, în schimb l-a acuzat pe Csomortányi că ar fi el însuși un profitor, fiindcă ar fi câștigat bani pentru organizarea unor târguri cu produse tradiționale. 

„Când a făcut el public banii publici primiți pentru târgurile care se organizează în Oradea? A impus să existe între Primăria Oradea și Consiliul Județean un contract între acestea și fundația pe care o conduce, Asociația Agricultorilor din Valea Ierului!”, a contraatacat politicianul, afirmând că „Csomortányi minte fiindcă nu suportă UDMR-ul”.

Ceea ce, în schimb, liderul AMT neagă la rândul său. „Pentru piețele volante, Asociația Agricultorilor din Valea Ierului are un contract cu APTOR, nu cu Primăria sau Consiliul Județean, în valoare de 170.000 lei, bani din care anul trecut s-au organizat 130 de târguri, deci cam 1.500 de lei pentru un eveniment, iar eu nu am încasat nici un leu”, s-a apărat Csomortányi, convins că UDMR-istul îl calomniază numai și numai „ca să-și acopere mizeriile”.

EI PROPUN, EI VOTEAZĂ
În conflict de interese?

Atât în 2024, cât și în 2025, când sumele de 2,8 milioane și, respectiv, de 3 milioane lei au fost alocate prin legea bugetului de stat pentru reabilitarea și mansardarea Casei Léda și, respectiv, pentru „întregirea” clădirii prin cumpărarea celor 5 apartamente, propunerile de alocare le-au făcut parlamentarii UDMR Bihor, iar proiectul de lege a fost votat inclusiv de deputatul Szabó Ödön.

Întrebat cu privire la un eventual conflict de interese, acesta a afirmat că parlamentarii nu au constrângeri în votarea legilor, iar personal nu a avut niciun folos. „Și când am fost consilier județean (n.r. - în perioada 2000 - 2012) am votat bugetul Muzeului Țării Crișurilor, deși eram muzeograf”, a afirmat UDMR-istul. 

Legea 161/2003 privind transparența în exercitarea funcțiilor și demnităților publice nu instituie, într-adevăr, nicio restricție la votarea actelor normative, nici măcar atunci când acestea sunt în avantajul unor ONG-uri din care parlamentarii fac parte ori chiar le conduc.