„Trebuie să rămânem uniți”. Horă impresionantă în centrul Oradiei, în care s-a prins și președintele CJ Bihor (FOTO/VIDEO)

În ciuda vremii neprielnice, aproximativ 300 de oameni s-au adunat vineri în Piaţa Unirii din Oradea, dintre care peste o sută s-au prins în Hora Unirii, pentru a marca 166 de ani de la Unirea Principatelor Române, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.

Festivităţile organizate de Instituţia Prefectului judeţului Bihor şi Garnizoana Oradea au durat puţin peste o oră şi au inclus, printre altele, discursuri despre însemnătatea zilei, defilarea detaşamentului de onoare şi un scurt moment artistic. 

Spre deosebire de altele similare organizate în țară, care au cuprins și momente tensionate sau huiduieli, ceremonialul de la Oradea s-a desfășurat într-o atmosferă liniștită și a cuprins un apel la unitate din partea prefectului de Bihor. 

Cu steguleţe şi cocarde

Cu o întârziere de câteva minute, timp în care câţiva pompieri au montat un cort pentru a-i proteja de ploaie pe cei care urmau să oficieze serviciul religios – însă acest lucru nu a mai fost necesar, deoarece ploaia măruntă, care ameninţa desfăşurarea evenimentului, s-a oprit după ora 12:15 –, festivitățile au debutat odată cu sosirea prefectului Marcel Dragoş, însoţit de comandantul Garnizoanei Oradea, locotenent-colonel Vasile Gabriel Simion.

Ceremonia a continuat cu prezentarea onorului şi intonarea Imnului Naţional al României.

Publicul, format în mare parte din copii şi vârstnici, unii având steguleţe şi cocarde în culorile drapelului României, a ascultat cu răbdare oficierea serviciului religios făcută de noul preot al Garnizoanei Oradea, Ionuţ Joiţa (foto), care a fost prezentat oficial cu această ocazie.

Apel la unitate

La fel ca în anii trecuţi, la eveniment au participat numeroase oficialități, cadre militare și lideri religioși.

Au fost prezenți astfel preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Bihor, Mircea Mălan, primarul municipiului Oradea, Florin Birta, care a purtat eşarfa tricoloră, Episcopul Ortodox al Oradiei, Sofronie Drincec, Episcopul Greco-Catolic, Virgil Bercea, parlamentari bihoreni, consilieri judeţeni şi locali, precum şi cadre militare şi ofiţeri.

În discursul său, Marcel Dragoş a vorbit despre Unirea Principatelor Române ca moment definitoriu în istoria naţiunii noastre, dar a făcut apelul la unitate şi responsabilitate naţională, în contextul provocărilor politice actuale.

„Astăzi, poate mai mult ca niciodată, trebuie să rămânem uniți în fața încercărilor prin care am trecut și a provocărilor care ne stau înainte”, a spus prefectul de Bihor.

„Să ne gândim şi la cei care au luptat pentru unitate, să ne amintim de datoria noastră de a păstra vie această moştenire. Unirea Principatelor este un simbol al puterii solidarităţii și al curajului de a privi spre viitor. Este o lecţie care ne aminteşte că prin colaborare, respect şi voinţă comună putem învinge. Parcursul susţinut al naţiunii române a servit drept model pentru acţiunea politică de până în zilele noastre, care a permis României să dobândească statutul său actual, de stat consecvent şi credibil în interiorul Uniunii Europene şi al NATO", a mai spus Marcel Dragoș.

Invitat să vorbească în cadrul festivităţilor ocazionate de Mica Unire a fost şi Cristian Culiciu, istoric și muzeograf în cadrul Muzeului Ţării Crişurilor, care a completat momentul printr-o scurtă lecţie de istorie. 

„24 ianuarie 1859 reprezintă o dată simbolică a unui proces complex şi îndelungat. Unirea Principatelor s-a realizat într-un context mai larg, al unei Europe din secolul al XIX-lea, aflată în plină transformare, cunoscută şi ca "secolul naţiunilor"”, şi-a început Culiciu discursul, menţionând apoi că „în Principate, dorinţa de uniune a existat încă din anii 1830, din timpul regulamentelor organice din Moldova şi Ţara Românească, un fel de constituţii ale zilelor noastre. Apoi din 1850 lucrurile au fost într-o dinamică continuă, mai ales după izbucnirea Războiului Crimeii din 1853. Unirea de la 24 ianuarie 1859 este unirea care a schimbat geografia acestei zone, care a schimbat destine şi a adus câțiva zeci de ani de progres şi dezvoltare, încununaţi în 1918 cu formarea României Mari".

După depunerea coroanelor la statuia Regelui Ferdinand I, evenimentul a continuat cu defilarea detaşamentului de onoare, urmată de momentul mult aşteptat: Hora Unirii.

Moment de bucurie

La final, jandarmii au înlăturat gardurile de protecţie din jurul zonei, iar platoul din Piaţa Unirii a fost imediat ocupat de mulţimea entuziastă, dornică să se prindă în horă.

În acompaniamentul orchestrei "Rapsodia Bihoreană", dirijată de Liviu Buţiu, interpreta de muzică populară Antonela Ferche Buţiu le-a oferit celor prezenţi un scurt moment artistic, cântând "Noi suntem români".

În acel moment, oamenii erau deja prinşi în hora care se întindea pe tot platoul. Ulterior, artista a interpretat "Hora Unirii", însă spaţiului limitat a făcut mulţimea să se organizeze în mai multe cercuri, pentru ca toţi doritorii să poată participa.

Reprezentanţii partidului AUR nu au ezitat să intre rapid în joc, iar, vizibil încântat de atmosfera momentului, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Bihor, Mircea Mălan, s-a prins şi el în horă cu orădenii. Alte oficialități au fost mai reticente.

La finalul festivităţilor, unii dintre orădeni au mai rămas în Piaţa Unirii pentru a imortaliza momentul, fotografiindu-se alături de familie, prieteni sau lângă statuia Regelui Ferdinand I. 

Două doamne au putut fi auzite discutând despre ce fel de mâncare românească s-ar potrivi acestei zile de sărbătoare şi, râzând, au căzut de acord că poate un lángos ar fi alegerea potrivită. Ca într-un oraș multicultural...