Ţeparul Ionescu: Fiul fostului selecţioner al Naţionalei de handbal a dat un tun imobiliar de 150.000 de euro

Orădenii care în 2008 şi-au cumpărat garsoniere la mansarda a două blocuri din străzile Bumbacului şi Constantin Noica au avut surpriza să constate că locuinţele pe care au dat banii au mai fost vândute şi altor clienţi. Încă o dată sau chiar de două ori!

Vinovat este patronul firmei care a arvunit garsonierele încă din fază de proiect, Robert Ionescu, nimeni altul decât fiul fostului selecţioner de handbal Gigi Ionescu şi soţul Valentinei Ionescu, procuroarea care s-a sinucis în urmă cu 4 ani. Unde mai pui că o parte din locuinţe au fost girate şi pentru un împrumut de 100.000 euro, iar în final nici n-au fost terminate, căci escrocul a vândut până şi materialele de construcţii cu care trebuia să finalizeze investiţia. Materiale luate ghici cum? Pe datorie, garantate cu bilete la ordin fără acoperire! Totul s-a întâmplat cu complicitatea a doi notari cunoscuţi în Oradea, Florin Pană şi Cornel Dehelean, cercetaţi acum pentru neglijenţă în serviciu.

Evazionist reprofilat în ţepe

Înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi un prejudiciu de 150.000 euro. Este acuzaţia pentru care, luna trecută, Robert Ionescu, fiul fostului selecţioner de handbal Gigi Ionescu, a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor.

Bărbatul, care a mai încasat în 2008 o condamnare definitivă pentru evaziune fiscală, de 3 ani de închisoare cu suspendarea condiţionată a pedepsei pe o perioadă de încercare de 6 ani şi 6 luni, a ajuns din nou în atenţia anchetatorilor în 2009. La început pe marginea unei reclamaţii depuse de reprezentanţii firmei Arabesque, de la care, în 2007-2008, ca administrator al firmei Robval SRL, a cumpărat materiale de construcţii în valoare de 100.000 lei plătite cu o filă cec şi 19 bilete la ordin, toate fără acoperire.

În timpul anchetei, însă, pe numele afaceristului au început să apară şi alte denunţuri, de astă dată din partea unor orădeni rămaşi cu buzele umflate după ce au achitat zeci de mii de euro pentru locuinţe neterminate dar vândute deja şi altora.

Trei pe-o garsonieră

Păgubiţii plătiseră în avans pentru locuinţele care urmau să fie construite la mansarda blocurilor DN4 de pe strada C. Noica 13, respectiv DN 64 din Bumbacului 24 A, obţinute de firma lui Ionescu în 2006 în schimbul promisiunii că va dota clădirile cu lift şi că va schimba geamurile vechi din holuri cu altele, de termopan.

Szabo Iren, de pildă, a achitat 30.000 euro, preţul întreg al unei garsoniere în blocul din Noica, pentru ca ulterior să afle că aceeaşi locuinţă a fost vândută încă de două ori. "Suntem în procese şi acum, soţul meu e bolnav, paralizat, nici nu ştie, că nu i-am spus", povesteşte femeia.

Teodor Găvruţă Gavraş, un alt client înşelat, a cumpărat trei garsoniere, două plătite integral în avans, iar o alta doar pe jumătate. "I-am dat banii în ianuarie 2008. 88.000 de euro, pentru două garsoniere în blocul din strada C. Noica şi avans pentru o garsonieră în clădirea din Bumbacului, urmând să-mi predea locuinţele în acelaşi an, în august", explică bărbatul. Ionescu nu a trecut toată suma pe actele încheiate în numele firmei. "A trecut doar o parte. Pentru restul am făcut un soi de contract de împrumut între mine şi el, ca persoană fizică, zicând că nu vrea să plătească impozite la stat".

Ia-l de unde nu-i!

Când a venit termenul de predare, pe Ionescu ia-l de unde nu-i. "Apartamentele din Noica le-am terminat eu, că el le-a abandonat nefinisate, ca să se apuce de blocul de pe Bumbacului. Am făcut interiorul, am introdus curentul, ca după aceea să aflu că unul l-a girat la un cămătar, pentru nişte bani luaţi de la el. L-am tot sunat, mi-a spus să stau liniştit, că e o neînţelegere, dar că o să rezolve. Apoi, în 2009, când nu mi-a mai răspuns, m-am dus să văd ce e cu garsonierele din Bumbacului. Erau în roşu şi nu mai muncea nimeni. Atunci m-am dus la Poliţie", spune Gavraş.

Situaţia este similară şi în cazul lui Florian Iacob care, în primăvara lui 2008, şi-a luat un credit de nevoi personale de 15.000 euro, avansul pentru o garsonieră în mansarda din blocul de pe Bumbacului. "Am încheiat contractul în martie 2008 şi s-a stabilit ca termen de predare 15 ianuarie 2009. Nici până acum nu a fost terminată garsoniera, iar din verificările pe care le-am făcut, i-a vândut-o şi unui italian", spune Iacob.

Ţeapă la grămadă

Ancheta penală pornită împotriva lui Ionescu a scos la iveală faptul că acesta a înşelat, la grămadă, furnizorii de materiale, clienţii, dar şi proprietarii din blocurile mansardate, pe care i-a lăsat fără lifturile şi termopanele promise dar cu pereţii clădirii sparţi şi cu acoperişuri neterminate, ploile şi zăpezile inundându-le permanent locuinţele.

Poliţiştii au mai descoperit că Ionescu a scos la mezat 30 de garsoniere, în loc de 24, câte putea construi în cele două blocuri, iar în loc să folosească banii pentru construcţia locuinţelor i-a cheltuit în interes personal. Mai mult, în primăvara anului 2008, în aceeaşi perioadă în care a luat banii de la oameni, s-a împrumutat şi cu 100.000 euro de la Imocredit IFN Cluj, o firmă profilată pe credite imobiliare, pe care nu i-a mai returnat, însă pentru care a lăsat gaj mansarda de pe blocul din Bumbacului, deşi o vânduse deja ca garsoniere, altora.

Situaţia a fost posibilă, spun poliţiştii, deoarece antecontractele au fost notate în cărţile funciare ale imobilelor cu întârziere de câteva luni. De pildă, în timp ce ipoteca în favoarea băncii a fost înscrisă pe 31 martie 2008, promisiunile de vânzare încheiate în ianuarie 2008 cu Teodor Găvruţă Gavraş, cu sora acestuia Ecaterina Găvruţă şi fiica ei Florica Bulboacă, au fost înscrise abia pe 30 iulie 2008, iar cea pe numele lui Florian Iacob, deşi semnată pe 19 martie 2008, a fost notată abia în august acelaşi an.

Notari la Parchet

În opinia poliţiştilor, însuşită şi de procurori, escrocheriile afaceristului nu s-ar fi putut comite fără complicitatea, voită sau nu, a notarilor Florin Pană şi Cornel Dehelean, la care Robert Ionescu s-a prezentat pentru legalizarea antecontractelor încheiate cu clienţii şi care ar fi avut obligaţia să înregistreze promisiunile de vânzare în CF.
"Calitatea notarului public de a solicita înscrierea unui document privitor la un drept tabular rezultă cu caracter expres din dispoziţiile Legii cadastrului. Notarul public este obligat să ceară din oficiu înscrierea în cartea funciară, fiind împuternicit prin lege să facă demersul, în numele şi interesul părţilor semnatare, deoarece înscrierile în CF îşi vor produce efectele de opozabilitate faţă de terţi de la data înregistrării cererilor", se precizează în rechizitoriul prin care, luna trecută, procurorii Parchetului Bihor au dispus trimiterea în judecată a lui Robert Ionescu, respectiv declinarea cauzei privindu-i pe cei doi notari către Parchetul Curţii de Apel Oradea, unde urmează să fie cercetaţi pentru neglijenţă în serviciu.

Proprietari pe... tabel

În sarcina afaceristului, procurorii au stabilit un prejudiciu de 150.000 euro. Suma a fost adunată numai din actele notariale încheiate cu clienţii care l-au reclamat, deoarece Ionescu nu a eliberat, nici în numele firmei şi nici în nume propriu, vreo chitanţă pe sumele încasate.

Paguba provocată de ţepar este însă mai mare, căci oamenii care au cumpărat garsoniere în blocul de pe C. Noica rămas neipotecat şi unde Ionescu a lăsat şantierul în stadiu avansat de finalizare nu s-au adresat Poliţiei. Aceştia au deschis procese civile împotriva firmei Robval dar şi unii împotriva altora, în cazul locuinţelor vândute de mai multe ori, solicitând instanţei să stabilească cine e proprietar. Rămâne ca cei rămaşi pe dinafară să se îndrepte apoi împotriva firmei Robval şi să-şi ceară banii înapoi.

Ionescu a lăsat şi firma cu creditul nereturnat, cu facturile neplătite către furnizori, dar şi cu impozite şi taxe neachitate către stat. Valoarea dărilor nici măcar nu s-a putut stabili exact întrucât, în 2009, societatea Robval a fost trecută pe numele tatălui său, iar apoi a intrat în reorganizare judiciară, fără ca Ionescu junior ori senior să se sinchisească şi să predea actele contabile. "Nu am primit nici acum actele contabile. Tabloul creanţelor s-a întocmit exclusiv pe documentele puse la dispoziţie de creditori", spune lichidatorul Ioan Herlea.

Din nou la vânzare

Ironia sorţii a făcut ca, anul trecut, garsonierele neterminate din mansarda de pe strada Bumbacului să fie scoase din nou la mezat. De data asta la pachet şi nu de Ionescu, ci de lichidatorul judiciar pus să îndestuleze creditorii. Erau singurele active pe numele firmei Robval, după ce notarii au omis să noteze în CF promisiunile de vânzare, iar Ionescu le-a girat în contul creditului nereturnat. Noul proprietar este firma Bamdac SRL, care a plătit pe ele 700.000 lei. "Ne-am înscris şi noi, şi alţi cumpărători, în tabelul creanţelor, dar întâi e îndestulat statul, apoi banca, apoi furnizorii şi în final clienţii. Nu va rămâne nimic", spune resemnat Teodor Găvruţă Gavraş, care, alături de sora şi nepoata sa, au rămas cu o gaură de 118.000 euro.

Singura lor mulţumire e că escrocul, fiind recidivist postcondamnatoriu, va ajunge în închisoare. Până atunci, însă, pentru a scăpa de furia victimelor sale, Robert Ionescu s-a declarat depresiv, internându-se o vreme la Neuro-psihiatrie, după care şi-a făcut bagajele şi s-a mutat cu totul în Prahova, unde tatăl său e antrenor al echipei feminine de handbal CSM Ploieşti. A mai dat pe la Oradea doar la solicitarea poliţiştilor, pentru câte o declaraţie în care dădea vina pentru cele întâmplate pe criza economică. Că, deh, nu-i uşor să vinzi apartamente în vreme de criză. Chiar dacă el a reuşit-o întreit!

VÂNAT DE SOCRI
Reclamat pentru moartea soţiei

În anul în care a fost condamnat pentru evaziune fiscală şi în care a pus în aplicare escrocheria cu garsonierele din Nufărul, Robert Ionescu a mai fost implicat într-un scandal public, la scurt timp după moartea soţiei sale, procuroarea Valentina Ionescu. Tragedia s-a petrecut pe 13 iulie 2008, când tânăra de 30 de ani a fost găsită de soţul ei spânzurată de cuier, cu cordonul de la halatul de baie. Chemaţi de urgenţă, medicii au reuşit să o resusciteze parţial, iar Valentina a fost internată în comă profundă la Secţia de Terapie Intensivă a Spitalului Judeţean, dar două zile mai târziu a murit. Deşi procurorii au concluzionat în urma anchetei că tânăra s-a sinucis din cauza unor tulburări depresive severe declanşate pe fond de stres, părinţii ei au respins verdictul şi au făcut plângere împotriva ginerelui lor, acuzându-l că le-ar fi ucis fiica într-un acces de nervi, iar pe urmă ar fi disimulat crima într-o sinucidere. Ipoteza a fost contrazisă, însă, de necropsia efectuată de medicii legişti, care nu a relevat leziuni specifice de apărare ori de ripostă pe corpul femeii.