„Temnicerul” Chiş: Detalii șocante din dosarul fermierului din Bihor care a ţinut 10 oameni în sclavie (FOTO)

Peisajele idilice din fotografiile turiştilor, cu pajişti întinse şi păstori sprijiniţi în bastoane noduroase, veghind turmele de oi, pot ascunde o realitate cruntă.

Pentru 10 oameni sărmani din Bihor, Mureş, Suceava şi Sibiu, persoane cu retard sau handicapuri fizice, viaţa la o fermă de animale a fost un adevărat coşmar, după cum susţin procurorii DIICOT Oradea. Ei au trimis în judecată un fermier din Cheriu, acuzându-l că, vreme de 5 ani, i-a ţinut ca pe sclavi, forţându-i să-l slujească fără bani, de multe ori nemâncaţi şi cazaţi în condiţii mizere pe o exploataţie agricolă, de unde toţi au fugit în final, care cum a putut, mâncând pământul...

Descinderi la fermă

Fermierul Teodor Chiş, un bărbat în vârstă de 63 ani din satul Cheriu, comuna Oşorhei, a intrat în atenţia procurorilor DIICOT în februarie 2020, ca urmare a unei sesizări din oficiu a poliţiştilor de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Oradea care primiseră informaţii despre condiţiile inumane în care bărbatul şi-ar fi ţinut angajaţii.

În urma cercetărilor, anchetatorii au identificat 10 persoane din Bihor, Mureş, Sibiu şi chiar Suceava, care, în perioada 2015 - 2020, au lucrat diferite perioade de timp în ferma bărbatului. Oamenii au fost racolaţi din gări sau de pe stradă, direct de Chiş sau prin intermediari, din rândul celor care pot fi uşor controlaţi: fără venituri, fără casă, cu retard sau handicapuri fizice. Li s-a promis cazare, masă, bani, ca să îngrijească în schimb animale, însă n-au primit nimic.

La fermă, Chiş le lua actele de identitate, câteodată chiar cu forţa, şi nu le mai returna niciodată, ca să aibă garanţia că nu vor părăsi locaţia. "Pentru aceste victime, obţinerea unui alt act de identitate, faţă de lipsa resurselor financiare şi uneori lipsa unui domiciliu stabil, implică anumite dificultăţi. De aceea, pentru ei actul de identitate are o valoare mult mai mare decât pentru alţii. Iar fermierul ştia acest lucru", spun sursele BIHOREANULUI.

Ţinuţi cu forţa

Revoltătorul caz a ajuns în atenţia publică pentru prima dată în octombrie 2020, când Chiş a fost reţinut pentru 24 de ore şi, împreună cu poliţiştii BCCO Oradea, procurorii DIICOT i-au percheziţionat proprietăţile, descoperind mai multe acte de identitate şi cărţi de sănătate confiscate de la victimele sale.

Bărbatul îşi "muncea" victimele 12 ore pe zi, fără întrerupere, în condiţii deosebit de grele, de multe ori fără hrană, şi nu le-a plătit niciodată, au explicat atunci anchetatorii care, o lună mai târziu, l-au şi trimis în judecată, acuzându-l de 10 infracţiuni de trafic de persoane sub forma exploatării prin muncă.

Potrivit legii, traficul de persoane pentru exploatare prin muncă înseamnă recrutarea, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, prin înşelăciune, fraudă, ameninţare, utilizarea de constrângere, abuz de putere sau de o poziţie de vulnerabilitate, în scopul exploatării prin muncă, inclusiv muncă forţată. Iar munca forţată, conform Codului penal, înseamnă "orice muncă sau serviciu care este obţinut de la orice persoană sub ameninţarea unei pedepse şi pentru care persoana respectivă nu s-a oferit în mod voluntar". Pedeapsa pentru o astfel de faptă este închisoarea între 3 şi 10 ani.

"Mi-a fost teamă"

Actul de acuzare, consultat acum şi de BIHOREANUL, dezvăluie experienţa traumatizantă prin care au trecut victimele bărbatului, preluând pasaje din depoziţiile acestora, înregistrate de procurori audio - video. S-a luat această decizie pentru a exista dovada clară a coşmarului pe care l-au trăit şi pentru a-i proteja de o eventuală revictimizare generată de reaudierea lor în faţa instanţei, spun surse din anchetă. Chiar şi aşa, sărmanii au ezitat să-şi spună povestea, de teama represaliilor ori crezând că nu vor fi crezuţi, de ruşine că s-au lăsat trataţi cu o desconsiderare totală faţă de valorile umane, pentru că sunt neştiutori de carte, nu îşi cunosc drepturile sau tratamentul pe care sunt îndreptăţiţi să-l primească.

Oamenii s-au plâns de tratamentul violent la care au fost supuşi, descriind cum Chiş i-a ţinut sub teroare. Individul se enerva şi striga adesea, iar pe unii i-ar fi bătut pentru că nu i-a convenit cum îşi făceau treaba ori pentru că i-au cerut să le returneze actele de identitate sau au pretins bani pe munca prestată. "Ne-a spus să nu strigăm, să nu facem gura mare, că suntem la el acasă", "m-a lovit cu piciorul în burtă, am căzut la pământ şi nu am putut să mă mai ridic", "m-a lovit cu palma peste faţă de 3 ori şi mi-a aplicat o lovitură în stomac", "m-a lovit cu o bâtă, eu m-am ferit şi am ridicat braţul pentru a para lovitura", se arată în relatările celor agresaţi, unii dintre ei cu handicap locomotor sever, epilepsie ori alte probleme medicale.

Au evadat

Toţi au descris plecarea din fermă ca "o fugă", "o evadare", unii abandonându-şi şi puţinele obiecte personale. "Una din părţile vătămate a convenit iniţial o remuneraţie de 900 lei pe lună, mâncare şi cazare. Acesta a prestat munca la fermă aproximativ 4 ani, perioadă în care nu a primit nici un ban, nu şi-a putut vizita niciodată familia din lipsa resurselor financiare", spun procurorii. În final, omul, care e din Sălard, a plecat spre casă pe jos.

O altă victimă, din Săcueni, suferindă de epilepsie, "a fugit pur şi simplu pe câmp, într-un moment în care inculpatul a lipsit de la locaţie, lăsându-şi la fermă lucrurile personale şi cartea de identitate", se spune în actul de acuzare. Un bărbat din Sibiu a reuşit să plece în timpul unui control al inspectorilor ITM. "Acesta le-a relatat inspectorilor condiţiile proaste în care trebuie să presteze munca, faptul că este ţinut cu forţa şi faptul că a fost deposedat de actul de identitate. Imediat după recuperarea actului de identitate cu ajutorul inspectorilor, a părăsit ferma, mergând pe jos până în localitatea Oradea", spun procurorii.

Alte victime au fost scăpate chiar de anchetatori, care le-au găsit în fermă în timpul percheziţiilor. Una dintre ele negociase un "salariu" de 800 lei pe lună, mâncare, cazare şi ţigări. "Organele de urmărire penală l-au depistat la fermă cu ocazia percheziţiei, după aproximativ 6 luni de la momentul racolării", dar până atunci nu primise niciun leu. La fel ca o altă persoană, care convenise iniţial o remuneraţie ridicolă, de 18 lei/zi, mâncare, cazare şi ţigări, deoarece suma de 50 lei pe zi, cerută iniţial, fusese considerată de fermier "salariu de director".

Vor doar banii pe muncă

La solicitarea procurorilor, toate cele 10 victime au fost luate în evidenţa Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane, pentru a fi consiliate şi sprijinite în timpul procesului, care e judecat acum la Tribunalul Bihor, în şedinţă secretă, tot pentru protejarea victimelor. Deşi ar fi putut solicita daune morale pentru traumele suferite, oamenii au cerut doar să fie plătiţi pentru munca depusă, prin intermediul avocatului din oficiu desemnat să-i reprezinte.

Cât despre fermier, Teodor Chiş a respins acuzaţiile, declarându-se nevinovat. Avocatul său, Ionel Manole, susţine că întregul caz ar trebui să fie de competenţa Inspectoratului Teritorial de Muncă, pentru că e vorba de "angajarea fără forme legale a unor persoane şi nerespectarea unor obligaţii contractuale, prin neplata muncii conform înţelegerii", acuzele de trafic de persoane fiind "fantasme", deoarece " este situația uzual întâlnită în fermele de animale la nivel național".

Potrivit lui Manole, cele 10 persoane pe care DIICOT le prezintă drept victime au venit de bunăvoie la fermă, nu au fost racolate, şi au plecat pentru că "au comportament nomad". "A fost situaţie, când o persoană a venit, a stabilit condiţiile de muncă şi retribuire, iar după ce a luat masa de prânz, a plecat", explică avocatul. 

Legat de cărţile de identitate, apărătorul fermierului spune că oamenii le-au predat ca să nu le piardă, nu le-au fost luate cu forţa. "Dacă rechizitoriul încearcă să prezinte angajații drept persoane vulnerabile care se identificau total și profund cu cartea de identitate, constatăm că majoritatea obțineau facil altele după ce plecau, unii având chiar 2-3 documente în acelaşi an", zice el.

În privinţa pretinselor agresiuni, avocatul susţine că acuze nu sunt reale. "Majoritatea a negat orice formă de agresiune fizică, consonant cu declarația inculpatului care i-a susținut constant inexistența", spune Manole. Fermierul, explică el, s-a conformat măsurilor dispuse de ITM, "de a-i angaja pe lucrătorii găsiți cu ocazia controlului, "măsuri realizate doar parțial datorită refuzului unora de a rămâne în același loc o perioadă mai lungă de câteva săptămâni".

Exagerări

Avocatul susţine că cele 10 victime "au exagerat generos" şi perioada în care au lucrat la fermă "după ce au fost informați cu ocazia audierii că se pot constitui parte civilă iar sumele pretinse variază proporțional cu perioada declarată. Una dintre persoane a părăsit ferma în ziua sosirii, altele au declarat o lună, incidental apar perioade de 2 luni și jumatate sau mai mult. Cea mai hazardată perioadă de timp declarată înglobează și perioadele lucrate la alte ferme, desigur tot fără forme legale, aspect care se va dovedi în cadrul cercetării judecătorești", zice Manole.          

Cât priveşte condiţiile de cazare, avocatul le descrie "relativ decente". "Toaleta situată în curte, reclamată, este un real brand de ţară. Statisticile recente indică mii de grădiniţe şi scoli cu toalete în curte şi fără apă curentă, iar peste 40% dintre români stau în locuinţe fără canalizare". Ce mai, un soi de vacanţă la ţară, întreruptă când şi când de muncă voluntară...

UN OBICEI
Fermele, cuiburi de sclavi

Cazul fermierului bihorean Teodor Chiş, care exploata oameni fără adăpost şi persoane cu handicap nu este singular. BIHOREANUL a relatat, recent, despre cazul şocant al celor cinci copii din Bihor, ţinuţi în robie vreme de 3 ani de un fermier din Alba, care i-a închiriat de la părinţi, i-a înfometat, bătut şi forţat să muncească până la epuizare.

Bărbatul, Ionuţ Spătaru, a fost condamnat de Tribunalul Alba, pe 31 martie a.c., la 5 ani şi 6 luni de închisoare, şi a fost obligat să le plătească celor cinci băieţi salariul minim pe economie pentru toată perioada în care i-a ţinut sclavi, plus câte 10.000 euro fiecăruia, ca daune morale.