Szabo Odon, încântat de vizita prietenilor maghiari la Bucureşti

Deputatul Szabo Odon se declară mai mult decât satisfăcut de rezultatele vizitei făcute la Bucureşti între 26-28 noiembrie de reprezentanţii grupului de prietenie Ungaria - România din Adunarea Naţională de la Budapesta.

"Am avut discuţii foarte intense şi foarte precise, pe teme clare, de la cooperarea economică şi în domeniul infrastructurii până la colaborarea în domeniul mediului şi protejarea minorităţilor", a spus vineri, într-o conferinţă de presă, deputatul bihorean.

Zeci de milioane euro, salvate

Dând exemple, Szabo a relatat că la întâlnirea dintre parlamentarii de la Budapesta, cei de la Bucureşti şi reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale s-a discutat problema celor 20 de drumuri începute în anul 2007, în baza programului de cooperare transfrontalieră Hu-Ro 2007-2013, în tot atţtea zone de graniţă dintre cele două ţări, cu finanţare europeană. "Problema este că în 2007 nimeni nu se gândea că România nu va intra în Spaţiul Schengen, iar pentru că nu a intrat, la fiecare drum care leagă cele două ţări a rămas nefăcută câte o porţiune de 50 de metri, pe fâşia de graniţă care nu este a niciuneia dintre ţări, în partea de no man's land. Riscăm şi noi, şi partea maghiară, să nu primim banii pentru aceste drumuri, fiindcă ele nu pot fi considerate finalizate dacă la mijloc au 50 de metri de pământ. Este vorba de sume de ordinul zecilor de milioane de euro", a spus Szabo.

Acesta a precizat că după discuţiile de la Bucureşti, atât partea română cât şi cea maghiară au convenit să încheie, în baza Tratatului bilateral de prietenie din 1999, un acord bilateral care să prevadă finalizarea asfaltării fâşiilor de câte 50 metri rămase neexecutate, astfel încât nici România şi nici Ungaria să nu fie nevoite să înapoieze banii Uniunii Europene.

112, cine-i mai aproape?

Deputatul UDMR a vorbit şi despre proiectele de infrastructură comune ale celor două ţări, dând exemplul autostrăzilor. "Avem şansa ca tronsonul din Bihor al Autostrăzii Transilvania să fie finalizat în 2016, după ce am convins Guvernul să aloce fonduri în acest scop, şi am cerut părţii maghiare să tragă şi ea partea lor de autostradă de la Debreţin la Borş", a arătat Szabo, subliniind avantajul pe care îl va avea Bihorul: "Judeţul nostru ar putea lua un avans de 5-10 ani faţă de celelalte zone ale ţării, dacă vom avea autostrada aceasta conectată".

Szabo a dat şi un exemplu din alte domenii de cooperare, vorbind despre interconectarea autorităţilor din zonele de frontieră ale celor două ţări în chestiunea intervenţiilor în situaţii de urgenţă. "Am discutat despre extinderea programelor de colaborare şi răspunsurile la apelurile făcute la 112, astfel încât în zonele de frontieră să intervină într-o situaţie de urgenţă echipajul cel mai apropiat, indiferent din ce ţară este. De exmplu mai uşor ajung pompierii din Săcueni la un incendiu în Letea Mare (n.r. - Ungaria) decât cei din Debreţin", a spus deputatul bihorean.

Exemple de bune practici

Reprezentantul UDMR nu s-a ferit să dea exemple nici din domeniul protejării minorităţilor, amintind câteva din normele pozitive ale Ungariei în această chestiune, aşa cum au fost prezentate de liderul grupului de prietenie maghiaro-român din Parlamentul de la Budapesta, Gyorgy Simonka, etnic român.

Potrivit spuselor sale, "s-a rezolvat" şi în Ungaria problema reprezentării parlamentare a minorităţilor, în sensul că din 2014 acestea vor avea loc în Adunarea Naţională, chiar dacă nu ating pragul electoral (mai mic decât pentru partide). "În acest caz, minorităţile vor avea oricum un reprezentant în Parlamentul de la Budapesta, cu drept de iniţiativă şi de intervenţie, chiar dacă fără drept de vot", a explicat Szabo.

Deputatul a mai arătat că în Ungaria "la solicitarea comunităţilor, şcolile care au făcut obiectul unor asemenea solicitări au fost transferate către autoguvernările minorităţilor", bucurându-se de o finanţare cu 40%-80% mai mare decât şcolile rămase în grija statului şi în care învaţă elevi aparţinând populaţiei majoritare.