De două ori sărbătoare
Tradiţie, dans şi voie bună. Aşa au petrecut duminică locuitorii din Palota tradiţionalul festival Kirchweih. "Kirchweih înseamnă două lucruri. În primul rând este hramul bisericesc al Bisericii Sfântului Anton, pe care îl ţinem în fiecare an, în duminica cea mai aproape de 13 iunie (ziua Sfântului Anton de Padova - n.r.). Totodată înseamnă şi sărbătoarea şvabilor din sat, care se ţine în fiecare an", a explicat Angela Tencuţ, organizatorul evenimentului, din partea Forumului Democrat German.
Hramul bisericesc e o sărbătoare foarte veche, dar în schimb festivalul Kirchveih a devenit o tradiţie după revoluţie. Sărbătoarea adună aproape tot satul, unde locuiesc peste 200 de şvabi.
Duminică dimineaţă, startul l-a dat, la fel ca în fiecare an, parada portului tradiţional. Gătiţi în straie populare, în jurul orei 11, circa 70 de tineri, copii, dar şi persoane mai în vârstă, au pornit de la Căminul Cultural pe uliţele satului, chiuind, dansând şi strigând "Kirchweih", acompaniaţi de o fanfară. La auzirea lor, localnicii au ieşit în faţa caselor, să îi privească, dar şi să primească o sticlă cu bere, băutura tradiţională germană, dintr-o maşină ce însoţea coloana.
A urmat slujba religioasă, la biserica din sat, depunerea de coroane la monumentul ridicat în memoria contelui Johann Maria Frimont, cel care a întemeiat satul Palota şi a ridicat biserica din sat, apoi, participanţii au luat masa de prânz, după care a urmat serbarea în care formaţii de la Forumul German din Oradea, Palota sau Petreu au oferit momente inedite, cu coregrafii de polca sau vals.
Organizatorii au făcut chiar şi o tombolă, al cărei mare premiu a fost un miel. Adus pe scenă, animalul a fost vedeta serbării. Seara a continuat cu un disco-bal, iar doritorii au putut să stea la un pahar cu bere, în timp ce copiii lor au avut de ales să se dea cu trenuleţul sau să sară în toboganul gomflabil de lângă cămin.
Biserica cu poveste
Contele Johann Maria Philipp Frimont a construit biserica din Palota (foto) între anii 1825 şi 1829 şi a dotat-o cu clopote, orgă şi mobilier. După dorinţa sa, slujbele se ţin şi astăzi, alternativ, în limba germană şi maghiară. Contele n-a fost om de rând. Soldat de la 17 ani, Frimont a ajuns în scurt timp general, câştigându-şi cu sabia de cavalerist titlurile de conte de Palota şi prinţ de Antrodocco.
Sub bolta măreaţă a bisericii, două culoare gigantice se intersectează în mijloc, într-un "plus" sacru închipuind o cruce. Biserica palotanilor e unică în lume. Frimont a construit şi satul Palota în formă de cruce militară germană, cu biserica în centrul ei. Aici a şi fost înmormântat. Într-o criptă în formă de cruce.
Contele Frimont s-a stins din viaţă la 72 de ani, pe 26 decembrie 1831. Conform testamentului său, biserica a rămas comunităţii. Contele s-a îngrijit ca o sumă consistentă să fie folosită din averea sa pentru întreţinere, cu ordinul ca slujbele să se desfăşoare, alternativ, în limba maghiară şi germană, pentru a nu învrăjbi comunitatea.
BIHOREANUL a scris pe larg povestea lui. Citiţi mai multe, în articolul "Conte de Palota"
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.