Studenţie pe şpagă: Fostul decan de la Mediu, Vasile Bara, e judecat pentru şpăgi de la studenţi

Până să se pensioneze, în primăvara lui 2012, Vasile Bara, decanul Facultăţii de Protecţia Mediului, a fost în mai multe rânduri în atenţia publică.

Ajuns veterinar abia la 30 de ani şi uns profesor universitar de protectorul său, defunctul rector Teodor Maghiar, Bara şi-a câştigat faima prin scandaluri şi afaceri prezentate pe larg în paginile BIHOREANULUI: hărţuirea sexuală a angajatelor, plagierea lucrărilor ştiinţifice, transformarea bazei didactice de la Sântimbreu în teren de braconaj şi a celei din Sânmartin în parcare pentru TIR-urile lui Doru Maghiar sunt doar câteva din învârtelile fostului decan.

Că încă nu toate au ieşit la iveală o dovedeşte dosarul de corupţie trimis acum în faţa judecătorilor de către procurorii Parchetului Bihor, care îl acuză pe Bara că a încasat şpăgi de mii de euro de la trei studenţi chiulangii, cărora le-a "rezolvat" promovarea examenelor şi chiar lucrările de licenţă!

Judecată în grup

Abuz în serviciu contra intereselor publice, trafic de influenţă şi luare de mită, ambele în formă continuată. Acestea sunt infracţiunile pentru care fostul decan de la Mediu, Vasile Bara, a fost trimis în judecată la sfârşitul săptămânii trecute, împreună cu administratorul de patrimoniu al facultăţii, Nicolae Pregon, inculpat pentru instigare la trafic de influenţă, complicitate la luare de mită, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, toate în formă continuată, cu secretara şefă Zoriţa Cap, pentru abuz în serviciu în formă continuată, şi cu şeful de lucrări Ionel Oşvat, pentru mărturie mincinoasă.

În acelaşi dosar sunt inculpaţi şi trei foşti studenţi, Ionel Harapu, Ion Marius Cazan şi Vasile Iordache, toţi pentru dare de mită şi cumpărare de influenţă în formă continuată. Acuzaţiile vizează fapte de corupţie comise în perioada 2007-2011, fiind descoperite într-o anchetă pornită în 2013 ca urmare a unei plângeri depuse chiar de conducerea Universităţii.

Unde dai şi... unde crapă

Plângerea iniţială fusese îndreptată doar faţă de cei trei foşti studenţi, prinşi că au absolvit examenul de licenţă în 2011 prezentând documente false, cum că şi-ar fi achitat taxele, deşi în realitate erau restanţieri. Potrivit regulamentelor Universităţii, accesul la examene e condiţionat de achitarea la zi a taxelor şi a penalităţilor, iar neplata de către studenţii înscrişi la forma cu taxă se sancţionează cu exmatricularea.

Cercetările pornite de procurori cu sprijinul SRI şi al ofiţerilor DGA Bihor au dezvăluit că, de fapt, actele nici nu fuseseră măsluite de studenţi, ci de administratorul Nicolae Pregon. "Inculpatul, în vara anului 2011, a falsificat prin contrafacere notele de lichidare emise pe numele studenţilor", se arată în rechizitoriu.

Deşi cei trei ar fi trebuit daţi afară încă din 2009 pentru neplata taxelor, secretara şefă Zoiţa Cap nu i-a nominalizat intenţionat în situaţiile cu studenţii propuşi pentru exmatriculare pe care în 2009, 2010 şi 2011 le-a transmis Biroului Consiliului Facultăţii spre validare deşi, spun procurorii, funcţionara ştia că erau restanţieri "din situaţiile transmise de către administratorii financiari din cadrul Serviciului Financiar al Universităţii".

Pile pe bani

Totul s-a făcut cu binecuvântarea fostului decan Vasile Bara, despre care procurorii susţin că în perioada 2007-2011 ar fi pretins şi primit de la cei trei studenţi mai multe sume de bani: 8.000 lei în iarna 2007-2008, 2.800 lei pentru plata unor produse electrocasnice în cursul anului universitar 2008-2009, plus 12.000 lei în primăvara anului 2010.

În schimb, decanul a rezolvat ca profesorii "să-i accepte în examene în pofida absenţelor la cursuri şi să le acorde note de trecere la examenele susţinute, independent de nivelul de cunoştinţe". Şi asta nu e tot, căci în primăvara anului 2010, prin intermediul lui Pregon, Bara a mai pretins şi primit câte 500 euro de la fiecare student, pentru a le întocmi lucrările de licenţă şi, totodată, pentru a-i ajuta să promoveze examenul final.

Cei 1.500 euro au fost trimişi de studenţi direct în contul bancar al şefului de lucrări Ionel Oşvat, care i-a predat lui Pregon, de la care în final au fost luaţi de Bara. Deşi ştia că era vorba de şpagă, la audieri Oşvat a minţit în faţa procurorilor, pretinzând că banii ar fi fost în legătură ba cu un accident de circulaţie, ba cu vânzarea unui autoturism, motiv pentru care, deşi nu fusese implicat în afacere, a ajuns "coleg" de dosar cu fostul său şef, ca martor mincinos.

Cei trei universitari vor rămâne pe funcţiile pe care le au în facultate, cel puţin până când procesul se va încheia. Deşi, dacă ar avea o mustrare de conştiinţă, n-ar aştepta atâta vreme...