De mai bine de o lună, elevii din Oradea fac lecţii exclusiv online. Toate şcolile din oraş şi-au suspendat activitatea fizică pe 27 octombrie, din cauza numărului mare de cazuri de Covid-19 depistate, iar ulterior, din acelaşi motiv, Guvernul a decis să închidă unităţile de învăţământ din ţară începând cu 9 noiembrie.
Cât timp vor mai învăţa elevii de la distanţă nu poate spune nimeni, dar pentru mulţi părinţi şi elevi e clar că şcoala online este o mare provocare. Pentru a-i ajuta să fie cât mai eficienţi, psihologii şcolari din Bihor au înfiinţat o linie de asistenţă şi organizează grupuri de sprijin.
Copii mici, probleme mari
Departe de dascăli şi de colegi şi obligaţi să-şi transforme camerele în "clasă", mulţi elevi îşi găsesc cu dificultate concentrarea. Cu cât vârsta lor este mai mică, cu atât lecţiile pe internet sunt mai grele. "Copiii din ciclul primar au nevoie de un tutore care să-i ajute să fie prezenţi la activităţi, iar apoi toate materiile trebuie consolidate faţă în faţă, prin munca părintelui. Elevii din clasele primare au o motivaţie extrinsecă, ei nu învaţă de plăcere şi nu conştientizează că educaţia este importantă, ci de dragul părintelui, al recompensei, al aprecierilor", explică psihologul Simina Miko.
Părinţii sunt primii care observă că păstrarea atenţiei elevilor mici este o provocare. "Copilul meu este clasa a III-a şi trebuie să stau lângă el la fiecare oră online, altfel nu este atent. De multe ori, nici eu nu înţeleg ce predă învăţătoarea. Vorbesc copiii unii peste alţii, se aud părinţii în fundal. Mă tem că semestrul ăsta nu învaţă nimic", spune o mămică, preferând să nu-şi dezvăluie numele ca să nu o supere pe "doamna". "Cea mai mare parte din timp, băiatul meu nu e atent la oră. Mă întreabă non-stop cât mai durează", se plânge o altă mămică, într-un grup de pe Facebook.
La şcoală, în pijama
O parte a deficienţelor puteau fi evitate dacă Ministerul Educaţiei i-ar fi învăţat pe profesori cum să capteze atenţia elevilor de la distanţă ori cât să dureze lecţiile pe internet. "Un mare minus este lipsa metodicii predării online. Sunt necesare studii care să arate cât timp poate fi păstrată atenţia elevilor sau ce tip de stimul, vizual sau auditiv, trebuie să adaugi pentru ca învăţarea să fie autentică", spune Miko.
În acelaşi timp, şi dascălii au nemulţumiri. "Adesea, atenţia copiilor este distrasă de părinţi, care vorbesc cu ei în timpul orelor. Situaţia ideală este cea în care părinţii îi ajută pe copii să se logheze, apoi îi lasă singuri în cameră", afirmă o învăţătoare.
Elevii mai mari sunt nesupravegheaţi, dar şi mai indisciplinaţi. "Fiecare intră la ore în funcţie de când s-a trezit. Unii sunt în pijamale, alţii nu pornesc camera şi nici măcar nu avem un contact vizual", povesteşte o profesoară de gimnaziu.
Temele, presiune prea mare
Pentru că simt că şcoala online nu este prea eficientă, unii profesori le dau elevilor mai multe teme, dar strategia e greşită. "Profesorii trebuie să înţeleagă că temele pun o presiune mai mare pe elevi şi părinţi, care se simt depăşiţi şi obosiţi", spune Ana Cernea, directoarea Centrului Judeţean pentru Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) Bihor.
De altfel, şi oficialii din învăţământ recomandă ca elevii să nu fie aglomeraţi cu teme. "Nu cred că e cazul să dăm teme multe, sub nicio formă mai multe decât la şcoala faţă în faţă", spune inspectorul şcolar Felicia Ianţa (foto), responsabilă de învăţământul primar din Bihor.
"E clar că şcoala online este mai obositoare. Eu am instituit o regulă pentru copiii mei: în fiecare seară ieşim la plimbare şi facem minimum 10.000 de paşi, ca să stăm departe de tehnologie. Recomand părinţilor să încerce, aşa petrec timp cu copiii şi concomitent fac un pic de mişcare", afirmă Iulius Timar, directorul Colegiului Naţional Onisifor Ghibu.
Consiliere de la distanţă
Specialiştii sunt convinşi că părinţii trebuie să-şi ajute copiii în această perioadă. "Indiferent de vârsta copilului, este important să petreacă timp cu el, să îl urmărească în îndeplinirea sarcinilor şcolare. Dacă există o monitorizare, copilul se simte sprijinit, iar dacă lucrează împreună simte că trece mai uşor peste provocările predării online", spune Ana Cernea.
Dacă vor să afle ce tehnici să abordeze, părinţii pot cere sfaturi avizate, pentru că CJRAE Bihor a înfiinţat un telefon de sprijin. "De luni până vineri, între orele 8 şi 16, consilierii şcolari răspund la numărul 0785-170.222 şi oferă gratuit asistenţă psihopedagogică oricui are nevoie, indiferent că este elev, părinte, profesor sau membru al comunităţii", spune Cernea.
De asemenea, specialiştii vor posta pe site-ul cjraebihor.org şi pe pagina de Facebook a instituţiei materiale ajutătoare, fiind sunt dispuşi să ofere sfaturi chiar şi prin e-mail.
Grupuri de sprijin
Programe de sprijin derulează şi Centrul de Tineret The Spot, care are un mare avantaj: este deschis participării fizice, funcţionând în regim after-school. "Mai mulţi psihologi lucrează pro bono în centrul nostru. Oferim sprijin pentru oricine are nevoie, părinte sau elev, fireşte, cu respectarea măsurilor de prevenire a îmbolnăvirilor", spune directoarea Delia Mela (foto).
În cadrul centrului, psihologul Raluca Creţu ţine ore de dirigenţie pentru elevi şi profesori şi, la cerere, organizează grupuri de sprijin pentru părinţi. Alte două specialiste, Teodora Roşca şi Gyarmati Beata, consiliază elevi cu vârste între 12 şi 18 ani în grupe de cel mult câte zece. "Ne întâlnim săptămânal, timp de două ore, şi vrem să îi ajutăm să comunice eficient, să gestioneze mai uşor emoţiile şi stările prin care trec, să îşi îmbunătăţească relaţiile cu cei din jur, să se înţeleagă mai bine pe ei înşişi şi să descopere cum îşi pot dezvolta capacitatea de a rezolva probleme", spune Gyarmati Beata. Oricine vrea să participe la aceste programe trebuie doar să trimită un mesaj pe pagina de Facebook "Centrul de Tineret The Spot Oradea".
Altfel spus, o mână de ajutor este aproape, trebuie doar cerută...
ŞCOALĂ SMART
Tablete pentru profesori şi elevi
Pentru a depăşi sincopele lecţiilor online, unii directori de şcoli au căutat soluţii pentru îmbunătăţirea predării. La Colegiul Naţional Onisifor Ghibu, toţi cei 95 de profesori au primit tablete grafice (foto), care au un creion cu ajutorul căruia pot desena sau scrie, în timp ce partajează ecranul elevilor. "Elevii văd ce scrie profesorul în timp ce scrie. Exact ca în clasă", spune directorul Iulius Timar. Dispozitivele au fost cumpărate din banii economisiţi de şcoală la facturile de utilităţi în perioada de când elevii stau acasă.
Pe de altă parte, însă, pentru mii de elevi şcoala online rămâne un vis, pentru că nu au dispozitive cu care să se conecteze. Săptămâna trecută, Inspectoratul Şcolar a primit de la Ministerul Educaţiei 5.670 de tablete care vor fi distribuite cu prioritate elevilor de clasa a VIII-a şi a XII-a. În judeţ mai sunt, însă, aproximativ 5.000 de elevi care au nevoie de asemenea dispozitive.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.