Vorbim rar despre el, poate şi de frică, dar se află printre noi. Nu-l vedem, dar e puternic şi dureros. Şi ucide. Tot mai mulţi bihoreni se îmbolnăvesc de cancer şi, odată diagnosticaţi, nu se confruntă doar cu boala, ci şi cu depresia. Majoritatea devin tăcuţi, se izolează şi îşi aşteaptă sfârşitul în suferinţă şi neputinţă.
"O groază de pacienţi oncologici ajung să moară din cauza depresiei, fără ca tratamentul să ajungă să-şi facă efectul", spune Alina Dascăl, soţia unui orădean care învins cancerul. Recent, cei doi au pus bazele unei asociaţii menite să informeze populaţia sănătoasă, dar şi să ajute bolnavii prin diverse activităţi care să-i ţină combativi şi optimişti.
Rapid şi crunt...
Boala a lovit în familia Dascăl când viaţa părea perfectă. "În 2019 ajunsesem la starea materială pe care ne-o doream. Cu doi copii iubitori, două animale de companie, un apartament şi o casă la ţară, viaţa noastră era aşa cum visam", povesteşte Alina. Într-o zi de vară, însă, Sandu a ajuns de la muncă mai obosit ca niciodată. "Ceva se întâmplă cu mine. Am un ganglion mărit la gât, cu un aspect care nu mi se pare OK", i-a spus el soţiei.
A mers la medic, i s-a făcut o ecografie şi apoi alte analize. Rezultatul a fost necruţător: la doar 42 de ani, Sandu avea cancer oral în stadiul trei. Prognosticul medicilor a fost dur: 6 luni de viaţă, dacă tratamentul nu îşi va face efectul.
"Am ieşit din clinică, ne-am urcat în maşină şi am izbucnit în plâns amândoi. Stăteam îmbrăţişaţi, fără a putea să ne spunem un cuvânt", îşi aminteşte Alina.
Puternici împreună
Primii care au aflat despre boală au fost cei doi copii, Andrei şi Ştefania, care pe atunci aveau 14 şi 8 ani. Cei patru au fost dintotdeauna o echipă, de aceea, chiar dacă a fost o veste dureroasă şi copiii au suferit, părinţii au hotărât să nu le ascundă adevărul.
În următoarele două săptămâni, Sandu a fost inclus în Programul Naţional de Oncologie. "De cele mai multe ori bolnavii de cancer nu au nevoie de bani. Statul îi ajută, le plăteşte aproape toate tratamentele. Un singur medicament am plătit când a fost bolnav Sandu, şi acela a costat în jur de 200 de lei", explică orădeanca.
Jurnal de război
Soţii Dascăl au renunţat la locurile de muncă şi au plecat, ca mulţi alţii, la Cluj. La sfârşitul lunii iulie 2019, Sandu făcea chimioterapie şi radioterapie la clinica Amethyst. Au stat, gratuit, în locuinţa unor prieteni. Au fost cele mai grele luni din viaţa lor.
"Dureri cumplite... Incapacitatea de a mânca, de a bea, de a dormi... Îi minţeam pe cei dragi că suntem bine, că ne descurcăm fără ei aproape. Găseam pretexte pentru a nu-mi vedea copiii, de teamă că vederea mea i-ar putea speria. A fost greu...", îşi aminteşte Sandu.
Toate trăirile le-au notat, de atunci, într-un jurnal comun, pentru a rămâne mărturie în viitor.
O nouă viaţă
După doar o lună şi câteva săptămâni, tratamentul a avut, din fericire, efectul mult aşteptat. În septembrie cei doi s-au întors acasă, în Oradea, iar în ianuarie 2020 rezultatul investigaţiilor PET-CT arăta că tumora dispăruse complet.
În tot acest timp, Alina s-a documentat despre soarta bolnavilor din alte ţări. "Am aflat că în România nu există niciun ONG dedicat sprijinirii şi sfătuirii adulţilor cu cancer. În străinătate sunt ajutaţi, există atâtea campanii de prevenire! Mi-am dat seama că suntem orbi în faţa inamicului şi n-am vrut să stau cu mâinile în sân", povesteşte orădeanca.
Astfel, după un an de pandemie, în luna februarie a acestui an, Sandu şi Alina au înfiinţat Asociaţia Buni prieteni împotriva cancerului. Denumirea a fost aleasă ca mulţumire pentru toţi cei pe care i-au avut aproape în suferinţă, iar logoul, o panglică mov pal, simbolizează lupta împotriva tuturor formelor de cancer.
Sprijin fără obligaţii
Cei doi au creat o pagină de Facebook dedicată şi au organizat, la clinica MedEuropa, recent deschisă în Oradea, primele întâlniri cu bolnavii oncologici, pe care le-au numit "De vorbă la un ceai".
În primele luni participanţii se adunau într-o sală împreună cu Alina şi cu doctoriţele Teodora Flonta (radioterapie) şi Lorena Florea (oncologie), cărora le puteau pune orice fel de întrebări, primind încurajări.
Cum la întruniri veneau doar femei, Sandu a decis să meargă prin spital, împărtăşind cu pacienţii bărbaţi - mai închişi de fel - experienţa sa personală.
Atelierele Alinei
De câteva săptămâni, adunările - deocamdată doar cu bolnave - s-au mutat la magazinul Manoka Art&Crafts, unde un grup de şase doamne, tot altele aproape în fiecare săptămână, se întâlnesc cu Alina şi uneori cu medicul Lorena Florea pentru a-şi discuta problemele.
"Sunt de fapt nişte ateliere. După ce le povestesc cât de important e să ieşi în lume, să te accepţi aşa cum eşti, pun întrebări, apoi le las să picteze, să confecţioneze, să-şi folosească imaginaţia", spune Alina. De obicei, întrunirile se termină cu o fotografie de grup (foto), cu cele care acceptă.
Pentru că reuniunile au succes, Alina se gândeşte şi la activităţi care ar putea fi interesante pentru bărbaţi. Atunci când vor fi doritori, vor fi organizate de Sandu.
"Speranţe împletite"
Pentru că s-a întors la muncă, fiind şef de atelier la Auto Bara, Sandu sprijină financiar asociaţia, iar Alina a preluat frâiele acesteia, dorind să-şi dedice viaţa voluntariatului.
Recent a lansat proiectul "Speranţe împletite": colectează păr de la coafeze partenere, care tund gratis persoanele care vor să-l doneze asociaţiei. Printre primii doritori s-au numărat şi copiii Dascăl, Ştefania renunţând la părul ei foarte lung (foto), iar Andrei la pletele împletite. "Am luat legătura cu o firmă care confecţionează peruci din păr natural pentru bolnavi şi sperăm ca în curând să le oferim primele peruci", explică Alina.
De săptămâna trecută, bolnavii pot avea parte şi de o şedinţă de microblading, gratuită. Este o tehnică de tatuare semi-permanentă a sprâncenelor cu pigmenţi non-toxici, injectaţi în piele cu ace foarte mici. Pare un capriciu, dar nu este: odată cu părul, în urma chimioterapiei şi radioterapiei, bolnavii îşi pierd şi sprâncenele, care se regenerează foarte greu. "Cosmeticiana Mari Burlea este cea care îi va ajuta, dar înainte de asta doritorii trebuie să ne prezinte o scrisoare medicală din partea medicului oncolog care să confirme că pot face asta", spune Alina Dascăl.
Fără frică
Orădeanca are o mulţime de idei, dar ştie că încă nu le poate materializa pe toate. În viitorul apropiat îşi doreşte, de pildă, să organizeze ieşiri la film şi în parcuri cu bolnavii, după ce aceştia vor căpăta încredere şi vor accepta să iasă mai mult în lume.
"Mulţi pornesc cu frica de moarte. Eu vreau să-i fac să înţeleagă că, indiferent de câte zile mai au pe pământ, trebuie să se bucure de ele, să trăiască cu zâmbet pe buze până în ultima clipă", spune Alina.
Vrea să le aducă optimism bolnavilor, dar are nevoie de ajutor. "Mi-ar plăcea să am alături şi alte persoane care au învins cancerul", spune femeia, convinsă că, dacă bolnavii ar vedea mai mulţi oameni care au câştigat lupta, ar înţelege că există speranţă şi că inamicul poate fi învins...
CANCEL CANCER
Prevenţie la sate
În curând, Alina Dascăl împreună cu Laura Paşcalău (n.r. – iniţiatoarea comunităţii Facebook "Sunt mămică, ce să fac?"), vor începe o campanie de prevenire a cancerului la sân în Oradea, cu ecografii mamare gratuite, după modelul campaniei "Cancel Cancer" organizată cu succes luna trecută de compania Avon. Proiectul se doreşte a fi de durată şi extins în întregul judeţ. Cele două vor să organizeze inclusiv o caravană la sate, unde femeile sunt precar informate despre prevenirea cancerului, în special a celui de sân.
Cum proiectele vor fi tot mai multe, inimoşii şi firmele care vor să ofere sprijin sunt invitate să devină partenere şi să contribuie cu orice sumă. Doritorii pot lua legătura direct cu Alina, pe pagina de Facebook Asociaţia Buni Prieteni Împotriva Cancerului.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.