Segregare pe străzi: Primăria Diosig vrea să pună denumiri maghiare la 90% din străzi

Locuit de maghiari, români şi ţigani în proporţii nu foarte diferite, Diosigul n-a fost ars de febre naţionaliste nici măcar când fierbinţelile politicienilor de la Oradea, din Secuime sau din Capitală erau la cote ridicate.

Asta până anul trecut, când cinci consilieri maghiari, români şi ţigani deopotrivă - sub motiv că numele datează din era comunistă - au cerut redenumirea majorităţii străzilor. Ar urma să dispară, însă, nu doar denumiri precum 23 August ori 9 Mai, ci şi Mihai Viteazu şi Nicolae Bălcescu, care n-au nimic în comun cu regimul comunist, ba chiar şi inofensive nume precum Libertăţii, Dumbravei ori Mureşului.

"Dospit" din primăvara până în toamna anului trecut, proiectul a fost depus la începutul acestei luni la Comisia Judeţeană pentru Atribuirea de Denumiri, urmând să fie votat apoi de Consiliul Local. Şi cum majoritari sunt iniţiatorii, românii se simt deja victime...

Salvare rătăcită

Până şi oponenţii schimbării actualelor denumiri de străzi recunosc că acestea sunt rămase în urmă. Tânăr şi cu o meserie la modă - operator de calculator şi web-designer - Adrian Hegedus (foto), şeful liberalilor din Diosig, admite că realitatea de acum nu mai e cea din anii '60, când străzile au fost botezate ultima oară. "Nu o dată s-a întâmplat să vină SMURD-ul ori Ambulanţa la un apel, să se învârtă o oră prin zonă şi să oprească în faţa porţii ca să mă întrebe unde-i strada pe care de fapt se şi afla", zice Hegedus.

Motivul dezorientării? Nu doar lipsa totală a tăbliţelor cu numele străzilor, dar mai ales faptul că în ultimele cinci decenii, în Diosig s-a construit în prelungirea străzilor existente, dar nu în linie dreaptă, ci şi de-a stânga şi de-a dreapta, toate noile "ramificaţii" primind aceeaşi denumire precum a "trunchiului" din care au pornit. Aşa că, de pildă, strada Tudor Vladimirescu, cu peste 300 de numere de casă, nu are două capete, ci este de fapt un cvartal întreg, întins spre toate direcţiile.

Marea "maghiarizare"

Pornind de la această realitate, motivând că actualele denumiri sunt "comuniste" ori nu evocă fapte, personaje şi întâmplări locale, dar şi că majoritatea populaţiei foloseşte denumiri de dinainte de anii '60, majoritarii din CL s-au gândit la modificarea radicală a nomenclatorului stradal. Anul trecut, în primăvară, un grup de 5 consilieri, de la UDMR (Benedek Tamas şi Pongor Eva), PPMT (Lolo Tibor), PSD (Ioana Rus) şi Alianţa Civică a Romilor (Hendre Hajnal), au iniţiat un proiect conform căruia ar urma să se atribuie denumiri maghiare pentru 52 de străzi, unele "defalcate" din cele 33 existente. Doar că, deşi 45% din populaţie este alcătuită din maghiari, 33% din români şi 22% din romi, 90% din noile denumiri ar fi exclusiv maghiare!

Potrivit proiectului, strada Dumbravei ar urma să primească denumiri noi pe toate cele patru porţiuni din tot atâtea direcţii în care s-a dezvoltat, separându-se în Malom utca (strada Morii), Simonyi József (după numele unui personaj care în 1817 a făcut serviciul militar în comună, fiind "cel mai curajos husar" şi având o placă memorială pe clădirea Parohiei romano-catolice), Mikecs László (cercetător al istoriei ceangăilor din Moldova la începutul secolului XX) şi Sziget (după denumirea populară a unui loc din vecinătatea Ierului).

Strada 23 August ar fi împărţită în Ierului, Rákoczi Ferenc (principe în anii 1676-1735) şi Gării. Strada 9 Mai (Ziua victoriei antifasciste, dar şi a Europei) ar urma să devină Bocskai István (principe din secolul XVI). Strada Libertăţii va fi Kornya Mihály (fiu al comunei, devenit unul din marii pastori baptişti în Ungaria secolului XIX), iar Mărăşeşti, singura stradă din cel de-al doilea sat al comunei, Ianca, va fi împărţită în patru: Irinyi János ("inventatorul chibritului cu aprindere sigură"), Nagy Bóne András ("proprietar de vie în 1700"), Csizmadia József (revoluţionar şi publicist din Ianca, 1831-1896) şi Imreffy János (ctitor, în 1606, al bisericii reformate).

Strada beţivilor

Din strada Mureşului s-ar face trei, toate cu denumiri maghiare: Napsugár (Rază de soare), Hegedű (Viorii) şi Szivárvány (Curcubeului), Dunării s-ar transforma în Hat ház utca (strada Celor şase case), Argeşului în Bak tava (Lacul lui Bak), iar Viilor în Trandafirilor, Strugurilor, Diófa, Csereznyés, Bakator, Dealului şi Pad alja (adică "Strada de sub laviţă", pe motiv că "denumirea apare pe harta cadastrală din 1888-1892 şi poartă memoria oaspeţilor care s-au îmbătat şi au picat sub laviţele din pivniţă").

Strada Livezilor ar urma să fie Széchényi István (căpitan de husari, 1820-1825), Argeşului - Kiss utca, Someşului - Kandia, Sucevei - Tózser, Dunării - Velence, Liliacului - Horváth, Bihorului - Halom utca (strada Molozului!) şi Crişului - Kereszthalom (Molozului în cruce!).

Fireşte, din denumirile după personaje istorice româneşti n-ar rămâne nimic. Strada Mihai Viteazu ar dispărea, în locul ei apărând Rigó utca (Sturzului), Dankó Pista (un lăutar), Liliom (Liliacului), Borostyán (Iederii), Tulipán (Lalelei), Rezeda, Pacsirta (Ciocârliei), Jácint (Iasomiei). La fel, Avram Iancu s-ar transforma în Viz utca (strada Apei, cu motivarea că "denumirea este din documentele bisericii reformate"), iar Nicolae Bălcescu ar deveni Péterfia (după numele unui "inspector domenial de pe la 1888").

Provocări antiromâneşti

Consilierii au întocmit o expunere de motive şubredă, acuză Gheorghe Neaga (foto), fost candidat PRM la Primărie, nemulţumit că edilii, în loc să se ocupe de treburi serioase, se ţin de "provocări" contra românilor. "Primăria ar suporta toate cheltuielile pentru preschimbarea actelor pentru persoanele fizice - buletine, paşapoarte, permise, documente de proprietate - dar bugetul local tot din banii noştri e făcut. În plus, în comună sunt 70 de firme care ar trebui să-şi schimbe actele, şi nu ar plăti Primăria pentru asta", spune Neaga.

Pe de altă parte, la fel ca liberalul Hegedus, PRM-istul zice că banii daţi pe schimbarea denumirilor ar putea fi cheltuiţi mai cu folos la reabilitarea străzilor, pentru reţele de apă şi canalizare, cu atât mai mult cu cât în "cartierul românilor" nu se face mai nimic. "Accesul ambulanţelor nu e îngreunat de actuala denumire a străzilor, ci de starea lor, pentru că majoritatea sunt din pământ şi pline de hârtoape", acuză Neaga.

PRM-istul ungur!

În apărarea proiectului de "renovare" a străzilor prin schimbarea denumirilor, unul din iniţiatori, consilierul PPMT Lolo Tibor (foto), susţine însă că demersul a fost făcut atât cu consultarea profesorilor din comună - e drept că doar maghiari - cât şi a cetăţenilor, pe zone, români şi maghiari. "Majoritatea, inclusiv români, nu s-au opus. Doar cei din zona străzii Horea şi Tudor Vladimirescu s-au împotrivit, aşa că străzile de acolo nu vor fi modificate", spune Lolo. Mai mult, zice el, "noi am vrut să punem în zona românilor şi denumirea Mihai Eminescu sau Ion Creangă, dar dânşii (n.r. - românii) nu au vrut să se schimbe nimic".

Cât despre "discriminarea" etnică la hotărârea lucrărilor edilitare, consilierul e franc: "Nici pe strada mea, care-i în cartier unguresc, nu s-au făcut lucrări. Şi nu e domnul Neaga cel mai potrivit să fie naţionalist, că şi-a luat cetăţenie maghiară. Atunci nu era anti-maghiar?".

"Lucrare ştiinţifică"

Primarul Mados Attila (foto) recunoaşte că instituţia nu a făcut niciun calcul cu privire la costurile operaţiunii de schimbare a denumirii străzilor, dar consideră că "suma nu va fi uriaşă". Pe de altă parte, spune el, "deşi se încearcă să se dea o tentă etnică subiectului, iniţiativa consilierilor este bine argumentată ştiinţific", la Comisia Judeţeană fiind trimisă o documentaţie de 58 de pagini pentru susţinerea ei.

"M-aş fi bucurat să văd şi strada Horea separată în 3-4 străzi cu denumiri româneşti, dar există o rigiditate a românilor, care vor ca lucrurile să rămână cum au fost", spune edilul. Şi poate nici nu greşeşte, pentru că aşa ar fi crescut şi ponderea străzilor "româneşti" de la 10% spre 30%, cam câţi români sunt în comună. Şi, poate, nici ambulanţele nu s-ar mai rătăci dacă fiecare stradă ar avea propriul nume, nu unul "împrumutat" de la o uliţă mai veche şi cu care nici măcar nu se intersectează, ci merge în paralel. Cam cum gândesc acum românii şi ungurii...

Potrivit OG 62/2002, atributul denumirii sau redenumirii străzilor, parcurilor şi pieţelor publice aparţine consiliilor locale, dar acestea trebuie să solicite, înainte de a adopta o hotărâre, avizul comisiilor judeţene pentru atribuirea de denumiri. Doar că avizul acestora este numai consultativ!

În Bihor, Comisia pentru Atribuirea de Denumiri este constituită, prin ordin al prefectului, din reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar (Elisaveta Roşu), Universităţii din Oradea (Dumitru Draica), Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (Adrian Dume), Uniunii Artiştilor Plastici (Corneliu Durgheu), Prefecturii (Teodor Mara) şi, pentru că în judeţ populaţia maghiară depăşeşte 20% din total, al UDMR (Janos Szatmari-Szabolcs).

"Noi am primit proiectul consilierilor din Diosig cu două săptămâni în urmă, dar Comisia încă nu s-a întrunit pentru a-l analiza", spune secretarul acesteia, Teodor Mara.