Șeful IȘJ Bihor: Directorii școlilor unde elevi cu medii mari au picat examenele naționale trebuie să dea socoteală

Dincolo de procentele de promovare obținute de școli la examenele naționale, alte date prezintă realitatea din învățământul românesc.

De pildă, că mai multe școli din mediul rural al Bihorului n-au avut niciun elev care să participe la Evaluarea Națională, că 10% dintre elevii romi din județ au abandonat școala în ultimul an sau că în școlile de la sate, unde doar jumătate dintre elevi au promovat examenul de la final de gimnaziu, cei mai mulți elevi au terminat gimnaziul cu medii peste 7.

Inspectorul școlar general Horea Abrudan a anunțat că le va cere explicații directorilor școlilor cu asemenea situații problematice.

La sate, medii mari, rezultate dezastruoase

Într-o conferință de presă susținută miercuri cu scopul de a analiza rezultatele obținute la examenele de Evaluare Națională și Bacalaureat, șeful IȘJ Bihor a vorbit întâi despre rata scăzută de participare la probele de la finalul clasei a VIII-a: doar 89% dintre absolvenții de gimnaziu s-au dus la examen, deși învățământul este obligatoriu până la nivel liceal.

Discrepanța între școlile de la sate și cele de la oraș se vede de la mare depărtare și, din păcate, nu mai surprinde pe nimeni: în mediul rural, 50,9% dintre elevi au promovat Evaluarea, iar în mediul urban 83,51%.

O analiză asupra mediilor de absolvire a elevilor demonstrează însă că la țară profesorii sunt, de fapt, prea îngăduitori cu elevii lor. „În mediul rural, ponderea mare de medii la Evaluarea Națională se află în jurul mediilor de 3, 4 și 5, iar în urban la 7-8. Pe de altă parte, dacă ne uităm la mediile de absolvire a gimnaziului, mediile sunt de 7, 8 sau 9 atât în urban, cât și în rural”, a spus Abrudan.

Clasele simultane, încă o problemă

Inspectorul școlar general a dat și câteva exemple de școli cu mulți elevi absenți sau care n-au promovat Evaluarea Națională, ceea ce pune sub semnul întrebării munca profesorilor de acolo: Școala Gimnazială Lucreția Suciu Oradea (17 înscriși, 8 absenți, 1 promovat), Școala Toldy Sânnicolau de Munte (21 înscriși, 10 absenți, niciun promovat), Școala Gimnazială nr. 1 Budureasa (8 înscriși, toți absenți), Școala nr. 1 Buduslău (13 înscriși, 12 absenți, 1 promovat), Școala Cefa (11 înscriși, toți prezenți, dar doar 4 promovați) etc.

Rezultatele slabe din școlile de la țară sunt cauzate și de faptul că elevii încă învață în clase simultane, șeful IȘJ Bihor, amintind că a încercat să stimuleze desființarea acestor clase, în favoarea mutării elevilor de la școli rurale mici la cele aflate în centrele de comună sau orașele învecinate, dar s-a lovit de opoziția dascălilor ori a autorităților locale.

Elocvent este exemplul școlii din Lunca, sat aflat lângă Ștei și care a avut doar 4 absolvenți de gimnaziu, din care unul singur a mers la Evaluare, și nici n-a promovat. „Cât de ușor ar fi ca acești copii să meargă să învețe în clase la Ștei. Poate s-ar desființa nivelul gimnazial la Lunca, dar le-ar fi mai bine elevilor”, a spus Abrudan.

Elevii abandonează, directorii sunt spectatori

Inspectorul școlar general a spus și că a încercat să explice absenteismul din mediul rural, unde, așa cum BIHOREANUL a scris, zeci de școli primesc bani de la Ministerul Educației exact pentru prevenirea acestui fenomen, și a aplicat un chestionar directorilor din școlile cu elevi care au „chiulit” de la Evaluarea Națională.

Așa a aflat că mare parte din acești elevi – mai precis 372 – au de gând să meargă la școli profesionale (unde, la admitere, nu au nevoie de Evaluarea Națională), în timp ce 69 au declarat că nu vor continua studiile. „Cum nu continuă studiile după clasa a opta, când învățământul e obligatoriu până la nivel liceal?”, s-a întrebat retoric șeful învățământului bihorean, sugerând că vina ar fi și a profesorilor și directorilor, care nu i-au îndrumat cum trebuie. A oferit și exemple de școli unde directorii s-au rezumat să anunțe că elevii lor abandonează învățământul obligatoriu, cum ar fi Ineu (Ramona Moț), Urviș de Beiuș (Alina Bota), Lugașu de Jos (Loredana Berzovan), Lăzăreni (Anca Goga), Cherechiu (Lidia Niri) etc.

Excelenți în clasă, slabi la examene

Un indicator și mai interesant prezentat de Abrudan a fost cel al școlilor unde diferențele între mediile de la Evaluarea Națională și cele de gimnaziu au fost de cel puțin 2 puncte. De exemplu, la examenul de limba română, la școala din Cherechiu, toți elevii au avut note mai mici cu cel puțin 2 puncte față de media din gimnaziu, iar situații de acest gen s-au mai regăsit la școlile din Roșiori, Sânnicolau de Munte, Lunca, Budureasa, Buduslău, Husasău de Tinca, Drăgești, Viișoara, Talpoș, Curtuișeni etc.

Abrudan a prezentat și cazuri aparte: un elev cu media de gimnaziu 9,62 la română a luat nota 3,20 la această probă din Evaluarea Națională, iar un altul cu media 7,25 la matematică a luat la examen 4,2.

În aceste cazuri, este evident că profesorii au dat note din burtă, prea mari, iar directorii trebuie să dea socoteală.

„Pe lângă o monitorizare mult mai atentă pe care trebuie să o facem cadrelor didactice din aceste școli, trebuie ca directorii să își asume aceste rezultate și să vină cu soluții pentru ca elevii să vină la școală și să participe activ la procesul educativ”, a declarat Abrudan.

O zecime din elevii romi abandonează școala anual

Un aspect care merită menționat este că în aceste școli învață elevi care provin din medii defavorizate, adică din familii sărace, de etnie romă sau cu puțină educație, motiv pentru care directorii și profesorii ar trebui să depună eforturi mai mari pentru a lămuri părinții să-și trimită copiii la școală.

Relevant în acest context este și faptul că, în anul școlar 2023-2024, o zecime din elevii romi din Bihor au abandonat școala. Concret, în anul școlar 2022-2023, în afara claselor terminale, în Bihor erau 8.512 elevi romi, iar în următorul an școlar, 840 au dispărut din unitățile de învățământ. „Nu am putut controla câți au plecat în străinătate, dar în țară nu i-am identificat”, a precizat Abrudan.

Potrivit acestuia, școlile și comunitățile locale trebuie să-și unească eforturile. „Cred că trebuie implicare și asumare din partea directorilor, trebuie o comunicare mult mai bună în interiorul comunității, și implicare și din partea comunităților, mă refer la autorități locale, părinți, ONG-uri și orice alte instituții care pot veni în sprijinul participării la cursuri și apoi la creșterea nivelul de educație”, a declarat șeful IȘJ Bihor.

Corigenți de dragul școlii?

În ce privește rezultatele de la Bacalaureat, Abrudan a arătat că sunt mai bune ca la Evaluarea Națională, dar un indicator este totuși suspect: numărul mare de corigenți în unele școli.

De exemplu, Liceul Tehnologic Felix Sânmartin a avut o rată de promovare, printre prezenți, de 100%, dar 11 elevi au rămas corigenți, așa că nici n-au ajuns la Bac. La Liceul Dobrești situația e similară: 8 elevi au dat Bacalaureatul, toți au promovat, dar alți 15 colegi de-ai lor n-au ajuns la examen, fiind corigenți, iar la Colegiul Tehnic Alexandru Roman Aleșd din 111 elevi, 15 au fost corigenți, iar 12 au mediile neîncheiate.

„Dacă calculăm promovarea raportat la totalul de elevi, doar Liceul Betel și Colegiul Gojdu mai rămân cu 100%. (...) Este o analiză pe care directorii trebuie să o facă”, a mai pus șeful IȘJ Bihor. Dacă elevii au rămas corigenți doar în ultimul an de liceu, există suspiciunea că, de fapt, fiind mai slabi, profesorii nu i-au lăsat să intre la Bacalaureat, ca să nu strice media școlii.

Toate aceste situații atipice, de la Bac și Evaluarea Națională, vor trebui lămurite de directorii bihoreni. „Le voi cere note explicative directorilor, să-mi spună ce măsuri au luat direct în relația cu părinții și autoritatea locală. Nu vreau să ajung la sancțiuni, dar trebuie să port discuții cu ei”, a spus inspectorul școlar general.