Malurile apelor curgătoare sunt, adesea, locuri preferate de promenadă, mai ales în oraşele unde cu greu se mai găsesc zone naturale nealterate. Tocmai de aceea, orădenii sunt sensibili la orice schimbare făcută pe malurile Crişului ori ale Peţei, iar Administraţia Bazinală de Apă Crişuri este adesea criticată pentru tăierile de copaci pe care le comandă. Directorul Ionel Avrigeanu afirmă, însă, că numai arborii care încurcă amenajările hidrotehnice sunt puşi la pământ.
Chiriaşii, doar agrement
- În ultimele săptămâni au existat controverse privind amenajarea unei plaje urbane în lunca Crişului, în centrul Oradiei. ABA permite firmelor sau cetăţenilor să facă asemenea amenajări?
- Noi putem încheia contracte de închiriere pentru activităţi de agrement, aşa cum concesionăm luciuri de apă pentru pescuit, dar amenajările trebuie autorizate de autoritatea publică locală. În această zonă, există din 2015 o concesiune, dar n-a fost desfăşurat niciun eveniment. Acum am înţeles că a existat această oportunitate, nu o comentez, pentru că este decizia administraţiei locale.
- Este firesc ca ABA să închirieze malurile râurilor? Cu ce folos se fac aceste contracte?
- Legislaţia ne permite, pentru că Administraţia Naţională Apele Române trăieşte din venituri proprii şi este o sursă pentru buget. Concesiunile se fac la un preţ stabilit prin licitaţie.
- Ar putea o firmă chiriașă să interzică accesul cetăţenilor pe malul unui râu?
- Nu, nici vorbă. Vorbim doar de dreptul de a folosi zona respectivă, care nu devine proprietate privată.
„Copacul sau casa”
- Care este stadiul lucrărilor de pe malul stâng al Crişului, în amonte de podul Ladislau?
- Sperăm ca în cursul acestei luni sau cel târziu în iulie să finalizăm lucrările. Acum se lucrează la scări - o porţiune de 30 de metri de scări în Criş. La final, vom preda terenul Primăriei.
- În zona podului Dacia lucraţi la decolmatarea Crişului, alt proiect criticat de ecologişti. Era nevoie de aceste lucrări?
- Da. Pârâul Paris nu aduce în Criş doar apă curată, iar în zona de vărsare, atunci când debitele sunt scăzute, apare o insulă de balast pe care creşte vegetaţie şi care dirijează cursul de apă, provocând eroziuni în malul drept. Am înţeles criticile, încercăm să afectăm cât mai puţin partea de vegetație, am şi evitat doi copaci iniţial prevăzuţi pentru tăiere. Ulterior, vom încerca şi noi să sprijinim plantările în zonă, pentru că susţinem zona verde.
- Totuşi, anul trecut, aţi defrişat copacii de pe malurile Peţei. Era necesar?
- Taluzurile sunt nişte grilaje de beton prin care doar iarba ar trebui să crească. Copacii au început să forţeze lucrarea hidrotehnică, se ridicau grilajele de beton. Nimănui nu-i place să taie, dar meseria noastră este să apărăm lucrările hidrotehnice. Când un copac îţi creşte în fundaţia casei, vine un moment când alegi: copacul sau casa.
- Mulţi orădeni spun că malurile Peţei ar trebui să rămână verzi. Dvs. ce credeţi?
- Sunt de acord, acolo unde este posibil. Unde nu avem diguri de beton, nu trebuie să tăiem toţi copacii. Nu este o plăcere să tai un pom, mai ales că ştii că cetăţenii te sancţionează, dar uneori este necesar.
Bani pentru Leşu
- Ce alte investiţii mai plănuiţi în Bihor?
- În Oradea nu avem preconizate investiţii mari, în schimb am primit o veste bună când s-a publicat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, unde figurăm cu Barajul Leşu.
- Lucrările de acolo sunt de mult abandonate. Acum va reporni de la zero proiectul?
- Da, contractul este reziliat. Trebuie refăcut studiul de fezabilitate, acum şi preţurile sunt altele faţă de 2018, şi se va relua procedura de licitaţie. Soluţia tehnică nu se schimbă, în continuare vom face injecţii în galerii şi o membrană specială pe corpul barajului, care îl va face impermeabil şi va asigura funcţionarea lui încă 30-40 de ani. Corelat cu Drumul Apusenilor, barajul Leşu va face din această zonă una căutată de turişti.
- ABA mai are în Bihor şi alte lucrări abandonate?
- Da, avem investiţii care nu au mai fost finanţate şi trebuie repornite. Una este acumularea de la Poiană, care are acum 6 metri înălţime şi trebuie să aibă 18, iar atunci va asigura protecţie pe o lungime de 25 de kilometri în aval. Acumularea ar putea rezolva şi problema apei potabile din aval, dacă o companie de apă şi-ar asuma investiţia de captare. În aceeaşi situaţie mai avem acumularea de la Corbeşti.
Vin ploile!
- Cât de mult au afectat viiturile şi inundaţiile din luna mai lucrările hidrotehnice din Bihor? Există localități periclitate?
- Sunt mai multe ziduri de sprijin, praguri de fund şi alte amenajări avariate. Nu există distrugeri ample, pentru că am intervenit punctual, colegii noştri au blocat eventualele pagube, îndeosebi la clădirile cetăţenilor. A fost o anomalie, în 25 de minute a plouat cât în două zile şi într-o singură zi s-au depăşit patru cote istorice, una din 1980. Este clar că schimbările climatice nu sunt o poveste, trăim această realitate de la sezon la sezon şi va trebui să ne adaptăm. Prognoza hidrologilor arată că urmează în această vară o nouă perioadă cu ape mari.
- Ce se poate face pentru ca malurile apelor să nu mai fie gropi de gunoaie? Chiar și unele primării au fost prinse că aruncau gunoaie pe malurile râurilor...
- Când va funcţiona la capacitate maximă, sistemul de management integrat al deşeurilor va rezolva o parte din probleme. Cetăţenii vor înţelege că e mai simplu să pui gunoaiele într-o pubelă decât să le arunci pe o vale. O componentă foarte importantă este şi educaţia. Pe cei care acum sunt în şcoli aşa trebuie să-i creştem.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.