Şefa Direcţiei de Cultură Bihor, Adriana Ruge: "Nu investitorii imobiliari stabilesc dezvoltarea centrului istoric"

Centrul istoric al Oradiei se schimbă de la o săptămână la alta. Monumente istorice şi arhitecturale sunt consolidate, faţade intră în reabilitare, dar în acelaşi timp case vecine dispar pentru că stau în calea investiţiilor publice sau pentru că dezvoltatorii imobiliari au alte planuri.

Moda construcţiilor noi în centrul istoric trebuie temperată, crede şefa Direcţiei pentru Cultură Bihor, Adriana Ruge. Specialistă în istoria şi teoria artei, cu un masterat în politici culturale europene şi un doctorat în lăcaşuri de cult ridicate în Bihor în perioada interbelică, Ruge este angajată a Direcţiei din 2007, iar anul trecut a preluat conducerea interimară a instituţiei. În acelaşi timp, directoarea anunţă că patrimoniul protejat al Oradiei se îmbogăţeşte.

Biserică, pe drumul ocrotirii

- Patrimoniul arhitectural al Oradiei este unul dintre motivele pentru care oraşul a devenit atât de atractiv pentru turişti. Dvs. cum îl evaluaţi? Este bine îngrijit şi valorificat?

- Oradea are un fond construit valoros din punct de vedere istorico-arhitectural, cu imobile reprezentative în special pentru stilul Secession, răspândite pe o suprafaţă extinsă, identificată ca centrul istoric al oraşului, care în mare parte au fost reabilitate şi promovate în circuite internaţionale de protejare şi valorificare a patrimoniului. Însă patrimoniul construit al oraşului Oradea nu se limitează doar la stilul Secession, avem clădiri reprezentative pentru stilul baroc, eclectic, neoromânesc etc. De menţionat sunt şi casele construite în perioada interbelică, moderniste pentru acea perioadă istorică. 

Referitor la implicarea Primăriei în îngrijirea şi valorificarea patrimoniului, de apreciat sunt pe de-o parte programele de reabilitare a faţadelor pe care le-a iniţiat şi le gestionează eficient, iar pe de altă parte implicarea în acţiuni de promovare turistică. În ceea ce priveşte proprietarii de imobile-monument, observăm că sunt tot mai mulţi cei care se implică în procesul de reabilitare, dar încă mai există o categorie care nu răspunde acestei nevoi. Pentru îmbunătăţirea calităţii intervenţiilor la monumente istorice, recomandăm extinderea lucrărilor de reabilitare la întreaga clădire, nu doar la faţade. 

- Cum apreciaţi calitatea lucrărilor care se fac pentru reabilitarea faţadelor din centrul istoric? 

- Nu putem generaliza, există intervenţii de reabilitare de foarte bună calitate, acolo unde lucrările respectă exigenţele de abordare a monumentului, dar există şi cazuri mai puţin reuşite.

- Recent, Direcţia pentru Cultură a respins proiectul Primăriei pentru realizarea unei străzi noi, între strada Libertăţii şi Parcul Traian, prin demolarea unor case. Care este motivarea deciziei?

- Realizarea unei străzi într-un centru istoric urban presupune parcurgerea unor faze de proiectare specifice. Amplasamentul vizat trebuie studiat din punct de vedere istoric, urbanistic etc. anterior definirii unui traseu concret, studii fără de care amplasamentul propus poate să fie nepotrivit. În astfel de situaţii e nevoie şi de o analiză aprofundată a imobilelor de pe parcelă până la nivel individual, al fiecărei clădiri. La documentaţia depusă de Primărie, la faza studiu de fezabilitate, membrii Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice au solicitat revenire cu documentaţie conformă pentru o astfel de intervenţie.

- Între timp, Biserica Reformată din strada Libertăţii a primit aviz pentru clasarea ca monument istoric. Asta va opri definitiv planurile Primăriei din zonă?

- Aşa este, a fost declanşată procedura de clasare, iar imobilului i s-a instituit regim de protecţie pentru o perioadă de 12 luni. Aşteptăm documentaţia completă şi, în urma analizei Comisiei Naţionale de Monumente, se va clasa sau nu. Dacă sunt oprite definitiv planurile Primăriei în zonă, nu ne putem pronunţa.

"Nu încurajăm aceste tendinţe"

- Primăria pregăteşte noi demolări de case, pe străzile Avram Iancu, Evreilor Deportaţi şi Plevnei. Cum catalogaţi aceste proiecte? Există clădiri valoroase în aceste zone, care trebuie protejate?

- E o situaţie complexă, în sensul că proiectele Primăriei sunt de utilitate publică, dar devin sensibile cel puţin din două puncte de vedere: afectează proprietăţi private şi sunt intervenţii în zonă istorică. Pe cele trei străzi există şi clădiri cu valoare arhitecturală şi istorică, dar aceste aspecte sunt reglementate prin planurile urbanistice. Propunerile concrete de demolare vor fi analizate de comisiile de specialitate.

- Centrul istoric al Oradiei este atractiv şi pentru dezvoltatorii imobiliari, tot mai multe clădiri noi apar pe locul unor case vechi. Consideraţi că este o modă care trebuie încurajată sau, din contră, temperată?

- Nu încurajăm aceste tendinţe. Intervenţiile acceptate în zonele cu valoare istorică ar trebui să fie integrate armonios în contextul urban, atât estetic, cât şi funcţional, fără să sacrifice patrimoniul existent. De menţionat este faptul că nu investitorii imobiliari trebuie să stabilească direcţiile de dezvoltare a unui centru istoric, acest domeniu de nişă e o competenţă a specialiştilor din domeniul protejării monumentelor istorice.

Arhitectura industrială, protejată

- Recent, Direcţia a demarat procedurile pentru includerea în patrimoniul naţional a unor obiecte valoroase din Bihor, inclusiv cojocul de Beiuş sau numărul din revista Familia în care a debutat Mihai Eminescu. Mai aveţi şi alte obiecte în vizor? 

- Da, este vorba despre un proiect care va continua şi în acest an: identificarea în vederea clasării a bunurilor culturale locale de valoare naţională deosebită. Se va demara procedura de clasare pentru 4 incunabule ale Bibliotecii Judeţene ,,Gheorghe Şincai" şi mai multe bunuri păstrate la Sinagoga Aachvas Rein în cadrul expoziţiei permanente dedicate Istoriei evreilor din Oradea, Fondul Tereza Mozses: Haină militară "ghimnastiorce" - 5 piese (haină militară rusească purtată de Tereza Mozses la întoarcerea din lagăr); Regulamentul ghetoului de la Oradea - 10 mai 1944; Cărţi poştale de lagăr - păstrate în original (corespondenţa deţinuţilor în lagărele de muncă forţată), iar din Fondul Sonnenfeld: Pietre de litografie - 3 bucăţi - utilizate în Tipografia Sonnenfeld Oradea.

-  Mai sunt case sau construcţii în Oradea care ar merita să devină monumente istorice? Cui îi revine sarcina de a efectua demersurile legale în acest scop?

- Sunt mai multe case şi construcţii în Oradea care merită protejare prin clasare, majoritatea fiind propuse prin documentaţiile de urbanism în vigoare. În atenţia Direcţiei în ultima perioadă a fost şi arhitectura industrială. S-a clasat Ansamblul Fostei Remize de Tramvaie Oradea (ansamblu din două componente: Remiza de tramvaie şi Clădire cu locuinţe, birouri şi depozite). În procedură de clasare se află şi Fosta Fabrică de Spirt şi Drojdie Adolf Moskovits şi Fiii, din strada Evreilor Deportaţi, corpurile C1, C5, C8. Iar în acest an, am iniţiat cu proprietarii Depoului CFR din Oradea, Calea Bihorului nr. 2, un dialog pentru demararea procedurii de clasare. Potrivit legii, procedura de clasare poate fi iniţiată de către direcţiile judeţene pentru cultură, proprietarul imobilului, primarul localităţii, Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, Comisia Naţională de Arheologie, asociaţii şi fundaţii cu activitate în domeniul protejării monumentelor istorice.

- Membrii unei asociaţii bihorene au descoperit în ultimii ani numeroase vestigii arheologice, inclusiv ale unei cetăţi dacice în Urvind, dar Direcţia pentru Cultură a întârziat să protejeze zona, ca apoi să atribuie greşit descoperirea tocmai unei asociaţii de pădurit care a stricat situl. De ce s-a întâmplat asta?

- Atribuirea eronată a descoperirii de la Cuieşd, Valea Cetăţii, comuna Brusturi, nu se datorează instituţiei noastre. În fişa RAN (n.r. Repertoriul Arheologic Naţional) întocmită şi transmisă de către DJC Bihor, Asociaţia Urbarială de păşunat şi împădurit "Silvana" Urvind figura ca proprietar, nu descoperitor. Ulterior, am observat că a apărut această greşeală şi am semnalat-o, ca să fie corectată. Referitor la protejarea zonelor cu descoperiri, DJC Bihor a iniţiat acţiuni necesare pentru instituirea regimului de protecţie, înainte de efectuarea săpăturilor sau cercetărilor arheologice care aduc informaţii complete despre situri si delimitările lor. 

- Ce controale a făcut Direcţia în ultimul an?

- S-au efectuat controale pentru verificarea intervenţiilor la imobile monumente istorice, la imobile situate în zone de protecţie sau în Ansamblul Urban Centru Istoric Oradea. Au fost monitorizate şantiere arheologice în derulare din judeţ şi s-au efectuat controale pentru verificarea respectării standardelor şi procedurilor în arheologie.