Se dau în bărci! ABA Crişuri şi-a cumpărat barcă de agrement de 41.000 de euro, motivând că este pentru intervenţii (FOTO)

Dacă ar fi personificată, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri ar avea imaginea unui atlet care se îndoapă cu steroizi şi se dotează cu cele mai de fiţe echipamente, dar numa’ nu-şi dă drumul în cursă...

BIHOREANUL vă dezvăluie felul în care, sub conducerea fostului director Dorel Dume, consilier judeţean PSD, firma de stat a cheltuit în ultimii doi ani peste 38 milioane lei pentru achiziţii, ocolind licitaţiile prin „spargerea” contractelor, dar şi pentru maşini destinate şefilor de rangul doi, toate în versiuni de top, ba chiar şi pentru o barcă pentru agrement şi pescuit. Asta, în timp ce Barajul Leşu a fost golit în 2012, când şeful ABA Crişuri era un alt politician, actualul preşedinte al Consiliului Judeţean, Pásztor Sándor (UDMR), rămânând de atunci „pe sec” fiindcă pentru consolidare nu există fonduri.

De-a v-aţi ascunselea

În comparaţie cu primarii, obligaţi să organizeze dezbateri publice pentru a stabili cum să cheltuiască banii comunităţilor şi apoi, după ce le fac publice pe site-urile instituţiilor, să dea seama, directorii firmelor de stat n-au, practic, nicio bătăie de cap. Singura lor grijă e să se încadreze „pe lege”, fără constrângeri reale privind oportunitatea ori utilitatea cheltuielilor.

Administraţia Bazinală de Apă Crişuri nu face excepţie, iar asta o demonstrează înseşi listele de cumpărături din ultimii doi ani. BIHOREANUL a făcut descoperirea pornind de la un „pont” despre o achiziţie de-a dreptul excentrică a lui Dorel Dume (foto) şi a căutat listele de achiziţii pe site-ul firmei, unde nu sunt uşor de găsit.

La secţiunea „Anunţuri”, cea mai proaspătă informaţie se referă la casarea unor mijloace fixe în 2012, iar în secţiunea „Licitaţii active” cele mai recente sunt din 2011, deşi şi de atunci încoace a fost o „veselie”. De fapt, datele au fost dosite într-o altă zonă a site-ului, denumită „Informaţii de interes”, printre norme legislative, formulare, buletine informative şi liste de clădiri. Identificarea lor este, însă, lămuritoare nu doar asupra felului în care sunt prioritizate fondurile destinate investiţiilor, ci şi a modului în care achiziţiile se fac de la firme de casă şi pentru a satisface simple capricii ale şefilor.

Bunuri da, lucrări ba

Centralizatoarele achiziţiilor publice din ultimii doi ani ale ABA Crişuri arată că în 2016 firma de stat a cumpărat bunuri, servicii şi lucrări de 9,449 milioane lei (echivalentul a circa 2,12 milioane euro), iar în 2017 de 28,613 milioane lei (6,22 milioane euro), dar cu o disproporţie valorică mare între achiziţiile de bunuri şi cele de lucrări.

Concret, în 2016 valoarea lucrărilor a fost de numai 2,72 milioane lei, iar în 2017 de 20,65 milioane lei, din care, însă, pentru lucrări hidrotehnice s-au alocat mai puţin de 8 milioane lei, diferenţa de 12,93 milioane lei fiind rezervată pentru construirea unui nou sediu propriu în strada Atelierelor, lângă Depoul OTL.

Grosul banilor a mers pe achiziţia de produse, în condiţiile în care în ambii ani furnizorii ABA Crişuri au fost aceleaşi firme private, iar procedura cea mai utilizată a fost achiziţia directă, fără cereri de oferte ori licitaţii. Ba, mai mult, unele contracte au fost „sparte” aşa încât procedurile competitive să fie evitate în favoarea achiziţiilor directe, chiar dacă bunurile cumpărate făceau parte din aceeaşi clasă.

En gros cu ţârâita

Două exemple sunt relevante. Atât în 2016, cât şi în 2017, ABA Crişuri a cumpărat materiale de construcţii de la aceeaşi firmă (Comat Bihor), dar nu printr-un singur contract. În 2016, de pildă, s-au încheiat trei contracte succesive, în trei zile diferite: pe 11 septembrie pentru „furnizare produse metalice şi produse conexe din metal”, în valoare de 110.504 lei, pe 12 septembrie pentru „cherestea şi alte materiale din lemn” de 146.106 lei, iar pe 14 septembrie încă unul, pentru „materiale de construcţii (ciment, var, cărămidă etc)” de 128.533 lei. În 2017, firma de stat şi-a păstrat furnizorul „de casă”, încheind pe 6 iunie un contract pentru „produse metalice şi lemn pentru construcţii” de 129.318 lei, iar în aceeaşi zi încă unul, pentru „metale, ţevi etc” de 118.583 lei.

La fel a procedat şi la achiziţia de echipamente IT. În 2016, pe 16 mai, a încheiat cu firma Ro et Co un contract pentru „piese de schimb pentru tehnica de calcul” în valoare de 108.643 lei, iar pe 20 mai altele trei: pentru „furnizare laptop+OS+Office, router, UPS, licenţă” (151.513 lei), pentru „server dispecerat, unitate stocare date, unitate back, licenţă” (157.179 lei) şi pentru „server directory, echipament manegement, switch” (147.388 lei). În 2017, sistemul de lucru cu furnizorul favorit a continuat, în acelaşi fel...

Deşi nimeni nu ar merge la supermarket în zile succesive sau în aceeaşi zi de mai multe ori, ca să cumpere alimente separat, firma de stat şi-a luat materiale de construcţii şi echipamente IT prin contracte diferite aşa încât să nu depăşească limita de la care trebuia să solicite cereri de oferte ori să organizeze licitaţii. Urmarea? Deşi de la pragul de 132.500 lei în sus erau obligatorii procedurile competitive, pentru materialele de construcţii ABA Crişuri a făcut achiziţii directe de 385.143 lei în 2016 şi de 247.901 lei în 2017, iar pentru echipamente IT achiziţii directe de 456.080 lei în 2016 şi de 714.178 lei în 2017.

Fiţe moto

ABA Crişuri s-a dovedit generoasă cu sine şi la achiziţia de autovehicule. Dacă în 2016, de exemplu, s-a mărginit să cumpere Dacii Logan MCV de la Renault Commercial Ro în valoare de 164.523 lei (ce-i drept, prin cerere de ofertă), în 2017 a cumpărat de la acelaşi furnizor trei Dacii Duster 4x4, cu 242.999 lei, şi opt Dacii Sandero Stepway Prestige, cu 519.999 lei (vârf de gamă), plus două Nissan Navara de la Auto Bara cu 274.128 lei.

Asta, în condiţiile în care parcul auto propriu numără zeci de unităţi, de la autoturisme Dacia Logan şi Renault Megane până la autovehicule de teren de diferite mărci şi modele - VW Touareg, Toyota Land Cruiser, Mitsubishi, Hyundai Terracan şi Santa Fe.

Intervenţii... de agrement

Cea mai excentrică achiziţie vizează, însă, deplasarea pe ape. Pe 12 iunie 2017, ABA Crişuri a încheiat cu firma Motoutilaje un contract pentru furnizare a 4 bărci pneumatice cu motor, pentru care a plătit în total 78.778 lei (aproximativ 4.200 euro bucata), iar pe 26 septembrie un alt contract, cu firma Euronautics, pentru „furnizare barcă intervenţii”, o bucată, în valoare de 188.853 lei (circa 41.000 euro), cea pentru care a şi primit BIHOREANUL „pontul” despre achiziţiile cu cântec.

Motivul? Deşi a fost trecută în acte ca barcă pentru intervenţii, în realitate este o ambarcaţiune de agrement şi pescuit, marca Jeanneau, model Merry Fisher (n.r. - Pescarul Vesel), cu motor Suzuki de 90 cai putere. Atât furnizorul Euronautics, cât şi catalogul de oferte al acestuia confirmă că este, de fapt, o mică „bijuterie” pentru pasionaţii de pescuit şi plimbări pe lacuri ori ape curgătoare.

Conform specificaţiilor tehnice, ambarcaţiunea are 5,79 metri lungime (cu o cocă de 5,51 metri) şi o lăţime de 2,46 metri, pescajul de 43 centimetri, 4 locuri de dormit, cockpit şi compartiment ancoră cu sistem de drenaj, balustrade din inox, banchete glisante, colţar detaşabil, scară înot, suport undiţe, masă salon, parbriz din sticlă etc. Inclusiv scaunul pilotului este din piele bej, ca la maşinile de lux...

„Nici nu ştiam”

Potrivit surselor din ABA Crişuri, achiziţia ambarcaţiunii de agrement ca „barcă pentru intervenţii” a fost făcută pentru a da o acoperire legală cheltuirii banilor, dar barca nu poate fi folosită pentru intervenţii. „Acţiunile de intervenţie le facem cu bărci pneumatice, nu cu bărci dotate cu cabine, care nici nu ar putea transporta materiale. De altfel, de astă-vară, barca Merry Fisher nici n-a fost scoasă din remiză”, a explicat un inginer, care are şi o explicaţie pentru „oportunitatea” investiţiei lui Dume: „Cel mai probabil, a fost cumpărată ca să impresionăm şefii de la Bucureşti când vin în delegaţii”.

Directorul executiv al ABA Crişuri, Sorin Guler (foto), instalat în funcţie luna trecută, când Dorel Dume a fost avansat ca director general adjunct la Administraţia Naţională Apele Române, a mărturisit BIHOREANULUI că nici măcar nu ştia despre achiziţia ambarcaţiunii Merry Fisher, chiar dacă a îndeplinit funcţia de director tehnic, deci era abilitat să aibă un cuvânt de spus în definirea mijloacelor necesare pentru intervenţii. „Nu am cunoştinţă despre această barcă”, a declarat Guler când reporterul i-a cerut permisiunea de a o fotografia în „depozitul” de la SGA Bihor.

Cu acoperire

Chemat de directorul executiv să dea mai multe explicaţii, directorul pentru Exploatare lucrări hidrotehnice, Imre Istvan, a declarat că, la fel ca cele patru bărci pneumatice, şi „Pescarul Vesel” va participa şi el la intervenţii. De care anume? La măsurătorile batimetrice care se fac de două ori pe an, în aprilie şi în septembrie, pentru stabilirea adâncimii apelor!

Şi purtătorul de cuvânt Anca Mihoci a ţinut să precizeze că toate achiziţiile au fost legale, fiind bazate pe referate şi note de fundamentare, iar anunţurile publicate în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice. Lucru de care nu se îndoieşte nimeni, nu de alta, dar la hârţogărie nimeni nu-i întrece pe angajaţii statului...

Cât despre cele 13 autovehicule noi, noul director Guler spune că erau necesare, pentru a înlocui altele mai vechi, cele de teren fiind predate şefilor de formaţii, iar cele de oraş şefilor de servicii. Deci, cu şi fără... intervenţii.

FIŢE DA, LUCRĂRI BA
Baraj fără apă

BIHOREANUL a arătat de mai ori în ultimii ani că în timp ce consolidarea Barajului Leşu (foto stânga), golit în 2012 din cauza fisurilor, a fost amânată constant pe motiv că i-au lipsit cele 33 milioane lei necesare, ABA Crişuri a făcut numeroase „investiţii” inutile, doar pentru a spori confortul şefilor.

Cele mai multe au avut ca scop construirea şi reabilitarea unor cantoane „de protocol”, ca de pildă cele de la Moneasa (jud. Arad) ori Parhida (comuna Roşiori), iar în Băile Felix, la câteva sute de metri de o asemenea vilă, se finalizează în acest an ridicarea unui adevărat hotel, o clădire cu 21 de camere (foto dreapta) prevăzută în acte ca centru de instruire şi perfecţionare.

De asemenea, lângă sediul Secţiei de Gospodărire a Apelor din strada Atelierelor a început construirea unui nou sediu al ABA Crişuri, în valoare de 12,93 milioane lei, de către o asociere de firme condusă de Constructorul Sălard, societate angajată prin achiziţie directă în ultimii doi ani şi ca să extindă clădirea Sistemului Crişuri Oradea (178.879 lei) şi să renoveze cantoanele din Sânnicolau Român (332.614 lei) şi Miersig (206.389 lei).

Directorul Sorin Guler afirmă, totuşi, că pentru acest an există şansa începerii şi a lucrărilor la Barajul Leşu, cu fonduri europene prin Programul Operaţional Infrastructură Mare. Rămâne de văzut...