Alergând printre pomi fructiferi care acum se trezesc din "hibernare", atenţi la narcisele gingaşe care şi-au găsit curajul să iasă din pământ şi înconjuraţi de ciripitul păsărilor care celebrează primăvara, zeci de copii învaţă, săptămână de săptămână, cum să ocrotească natura, în mijlocul ei.
Mai mulţi voluntari au înfiinţat, pe dealurile Oradiei, "Grădina unchiului Péter", un loc unde oricine este binevenit să-şi cultive propriile legume sau cereale. Părinţi şi copii deopotrivă descoperă cum să grădinărească, dar şi cum să respecte plantele şi vieţuitoarele.
De la comunitate, pentru comunitate
În urmă cu câţiva ani, orădeanca Dóra Aczél a avut nevoie de o intervenţie chirurgicală în străinătate, costisitoare, iar numeroşi concitadini au ajutat-o cu donaţii, adunând chiar mai mulţi bani decât preţul operaţiei. Când s-a vindecat, a decis să folosească surplusul pentru comunitatea care i-a dat şansa la o viaţă sănătoasă, aşa că, alături de mai mulţi prieteni, a înfiinţat Asociaţia Grund Community, gândită ca o şcoală alternativă pentru copii, aproape de natură.
"Ne-am dorit să le oferim copiilor noştri, dar nu numai, şansa educaţiei experimentale, pe care la şcoală nu o au. Să facă educaţie pentru viaţă în natură, atingând lucruri, mirosind, folosindu-şi toate simţurile", explică Zsófia Szabó (foto), unul dintre voluntarii asociaţiei.
Absolventă de Ecologie la Cluj Napoca şi mamă a doi băieţi, este convinsă că toţi copiii au nevoie să cunoască natura "live", nu doar din manuale, ca să înţeleagă de ce trebuie să o ocrotească. "Un copil care învaţă în aer liber care este rolul plantelor, al insectelor, sau fenomenele din natură, va iubi mereu natura", este convinsă Zsófi. Tocmai pentru că e pasionată de educaţia ecologică, orădeanca se specializează acum în "Pedagogia naturii", la Universitatea din Debreţin.
La unchiul Péter
Anul trecut, când pandemia le-a permis, voluntarii Grund Community au dus copiii în tabere în natură, în jurul oraşului. "Am făcut «detox digital». Nici noi, nici copiii, n-am avut voie cu telefoane mobile. Ne-am bucurat unii de alţii, am făcut activităţi în natură şi nu am dus dorul telefoanelor", explică Zsófia.
În toamnă, voluntarii au primit un cadou neaşteptat: un teren de două hectare, pe strada Sofiei din Oradea. "Terenul a aparţinut unui profesor din Cluj, Czili Péter, iar moştenitorii lui ni l-au dat în folosinţă gratuit, cerându-ne doar să-l îngrijim. E locul perfect pentru noi: are mulţi pomi, are teren arabil şi este la 10 minute de centrul oraşului. Parcă este o grădină fermecată", spune voluntara. Aşa au decis să amenajeze acolo o grădină comunitară, deschisă oricărui orădean şi botezată, în memoria proprietarului, "Péter bácsi kertje" (Grădina unchiului Péter).
Anti-deficit de natură
În Grădina unchiului Péter, copiii şi adulţii învaţă despre natură, în aer liber. "În America se discută despre «nature deficit disorder», deficit de natură cu care se confruntă mai ales copiii. Pentru că nu stau suficient timp în aer liber, ei devin mai agresivi, au probleme de integrare, dar nu numai", spune Zsófi.
Ca să suplinească acest neajuns, în grădină voluntarii şi copiii găsesc mereu ceva de făcut. Recent, au agăţat în copaci cuiburi pentru păsări, învăţând şi care sunt speciile care cuibăresc în zonă. De asemenea, tot împreună, au construit "hoteluri" pentru polenizatorii pomilor, cum sunt albinele, sirfidele, fluturii şi moliile. "Fără polenizatori, n-am avea fructe, am rămâne doar cu cerealele. De aceea, trebuie să aibă un mediu potrivit, iar asta în lume se dezbate intens, pentru că este o problemă serioasă", explică ecologista, oferind exemplul Ungariei, care pe 10 martie sărbătoreşte anual Ziua Polenizatorului.
Artificial versus natural
Grădinile cu covoare de gazon tunse regulat la o înălţime mică, fără pomi sau arbuşti, şi unde insecticidele se folosesc constant, îndepărtează sau chiar omoară polenizatorii. "Din păcate, în ziua de azi nimeni nu mai ţine cont de asta când îşi amenajează grădina, toată lumea vrea un aspect mai degrabă artificial", zice Zsófia.
Ca să ajute insectele, voluntarii lui "Péter bácsi" au făcut găuri în diverse bucăţi de lemne sau trunchiuri de copaci, lăsându-le prin grădină, la dispoziţia micuţelor vieţuitoare. "Le-am asigurat un loc de cazare şi am învăţat totodată să refolosim lemne de care nu mai avem nevoie", explică voluntara.
Poftiţi la grădinărit!
Tot împreună, cei mici şi cei mari învaţă cum să planteze seminţe şi să cultive legume. În Grădina lui Péter bácsi, orice doritor poate închiria o parcelă de pământ, lată de un metru şi lungă de trei metri, în care să-şi crească singur legumele dorite. Pentru asta, vor plăti o taxă anuală de 126 lei, bani pe care asociaţia Grund Community îi foloseşte pentru întreţinerea grădinii şi cumpărarea celor necesare grădinarilor.
Zece familii din Oradea au deja parcele în lucru şi speră că, la vară, vor mânca roşii, ardei şi alte crudităţi crescute de mâinile lor. "Avem şi teren arabil disponibil, dacă cineva vrea să cultive cereale", spune Zsófi. Bineînţeles, grădinarii primesc şi sfaturi, dacă au nevoie.
Ateliere de parenting
Orădenii care nu vor să se ostenească grădinărind sunt aşteptaţi la atelierele de parenting, dar nu numai, organizate în Grădina lui Péter bácsi. De pildă, în acest sfârşit de săptămână, părinţii vor afla cum să gestioneze conflictele cu copiii lor, de la specialişti anume invitaţi, iar cei care vor să participe sunt îndemnaţi să anunţe pe pagina de Facebook "Péter bácsi kertje".
"Deocamdată, atelierele noastre se derulează în limba maghiară, pentru că toţi voluntarii suntem maghiari. Dar ne pregătim ca din vara aceasta să începem activităţi în engleză şi în română", promite Zsófia. Indiferent de limba în care comunică, este clar că grădinarii trebuie să "vorbească" limba universală a naturii...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.