Salca tot mai mică!

Situat în vecinătatea Lotus Center, pe cel mai scump amplasament al oraşului, parcul Salca a fost gândit iniţial pe o suprafaţă de 15 hectare, dar se limitează în prezent la 10 hectare. Iar dacă lucrurile continuă la fel, Primăria are toate şansele să rămână doar cu 4.

După doi ani de ezitări în lupta cu samsarii imobiliari, municipalitatea riscă să piardă printre degete nu mai puţin de 11 hectare de teren, valorând multe milioane de euro...

Se lasă rău

Războiul pentru parcul Salca a trecut de la faza de gherilă la cea a conflictului deschis. Aşa cum avertiza BIHOREANUL încă de acum două săptămâni, conflictul dintre municipalitate şi samsarii imobiliari a răbufnit joia trecută, când - la propunerea primarului Ilie Bolojan - Consiliul Local a trecut în patrimoniul public al municipiului 10 din cele 15 hectare de teren ale viitorului parc Salca.

Măsura este una asiguratorie. Conform legii, terenurile din patrimoniul public nu pot fi înstrăinate şi nu fac obiectul retrocedărilor. Iar acest teren trebuia protejat pentru că la începutul anilor 2000 Primăria intenţionase să intre cu el într-o asociere pentru construirea unui aquaparc şi, când afacerea a căzut, din prostie sau deliberat, nu a mai fost trecut în patrimoniul public. A rămas la cheremul dezvoltatorilor imobiliari, care l-au revendicat în instanţă!

"Vrem la Lotus!"

Sesizând oportunitatea, în doar trei ani, samsarii care au cumpărat drepturi litigioase de la foşti deţinători de terenuri pe care municipalitatea încă nu i-a împroprietărit, au deschis pe cele 15 hectare nu mai puţin de 22 de procese, dintre care 10 sunt şi acum în derulare. Instanţele au şi obligat deja municipalitatea să retrocedeze 5,6 hectare. Alte 4 sunt în litigiu.

"Totul e o afacere. Niciunul din cei cu care ne judecăm nu a avut teren în parcul Salca. Mai mult, noi le-am oferit terenuri pe deal, la Staţiunea de Cercetări Pomicole, dar n-au acceptat. Ei vor neapărat lângă Lotus, că e mai scump!", spune primarul Ilie Bolojan (foto).

Specialiştii estimează la 50 euro preţul pe metrul pătrat de teren în această zonă, dar spun că odată cu revenirea economiei, acesta ar putea urca şi la 200 euro. Ceea ce înseamnă că Primăria a pierdut deja peste 3 milioane de euro. Şi riscă să piardă şi mai mult!

În ciuda gravităţii situaţiei, cele 10 hectare rămase au fost la un pas de a fi ţinute în continuare de Consiliul Local în patrimoniul privat al oraşului. Deci la cheremul samsarilor. "În ziua dezbaterilor, nici măcar consilierii UDMR nu erau convinşi că terenul trebuie mutat în patrimoniul public", a declarat pentru BIHOREANUL unul dintre consilieri. Hotărârea a fost în final adoptată cu 18 voturi, minimul permis de lege. Grupul PDL s-a abţinut de la vot, chipurile, ca să nu facă "jocul" primarului.

La atac!

Bolojan afirmă că abia acum realizează cu adevărat influenţa samsarilor de terenuri. "Dezvoltatorii imobiliari au prieteni în Primărie, la Cadastru, în justiţie, peste tot. Puterea lor se vede inclusiv din cine sunt cei care îi reprezintă", spune Bolojan. Primarul face trimitere la faptul că în şedinţa de joi, interesele celor care cer municipalităţii teren în parcul Salca au fost reprezentate de însuşi decanul Baroului de Avocaţi, Corina Domocoş (foto), figură emblematică a instanţelor bihorene.

Domocoş a luat cuvântul în plenul Consiliului şi a pus pe masa aleşilor un memoriu prin care defineşte ca "absolut nelegală" adoptarea unei hotărâri care să transfere terenul în patrimoniul public în condiţiile în care "este grevat de procese". Domocoş a arătat că CL a mai trecut în noiembrie 2010 întreaga suprafaţă de 15 hectare în patrimoniul public, iar o lună mai târziu şi-a anulat singur hotărârea. În document, consilierii au fost ameninţaţi inclusiv cu plângeri penale pentru abuz în serviciu dacă vor da curs propunerii primarului.

Cum, în ciuda presiunilor, hotărârea a fost adoptată, următorul pas e ca avocaţii samsarilor să depună un memoriu similar la Prefectura Bihor, instituţia abilitată să dea aviz de legalitate hotărârilor. Deci, prima care le poate ataca!

Lovitura de răspuns

Bolojan e, însă, optimist. "Nu cred că Prefectura ne va ataca în contencios. Nu este vorba de aceeaşi situaţie ca în decembrie. Atunci, în suprafaţa de 15 hectare erau cuprinse şi cele 5 hectare pentru care existau deja titluri de proprietate în urma unor procese pierdute de Primărie. Acum am refăcut hotărârea şi am trecut în domeniul public doar cele 10 hectare rămase", spune Bolojan.

Primarul recunoaşte că municipalitatea a avut nevoie de peste doi ani şi de câteva înfrângeri usturătoare pentru a se adapta sistemului de lucru al samsarilor, dar spune că experienţa i-a folosit. "A durat o perioadă până am înţeles ce se întâmplă. Deşi l-am presat, aparatul Primăriei avea o viteză de reacţie pe care n-o mai putea depăşi", aşa explică Bolojan de ce funcţionarii nu au fost suficient de prompţi.

Pe viitor, în loc să aştepte derularea proceselor cu samsarii de terenuri, municipalitatea va reacţiona din oficiu. "Peste tot unde ni se deschide un nou proces pentru teren vom face automat demersuri pentru introducerea amplasamentului în domeniul public cu destinaţia de parc. Nicio instanţă nu ne va condamna pentru asta, în condiţiile în care oraşul are un deficit de spaţii verzi şi chiar legea ne obligă la acoperirea lui", susţine primarul. Aşa, dezvoltatorii imobiliari fie vor accepta teren pe dealuri, fie vor fi trecuţi la despăgubiri...

Cu parcul la "plimbare"

Mai sceptic, şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională, Marcel Boloş (foto), pune răul înainte. Direcţia are de implementat pe terenul de lângă Lotus un proiect de 2,7 milioane lei, câştigat cu sprijinul Ministerului Mediului, care prevede amenajarea pe 3,4 din cele 10 hectare trecute în domeniul public, a unei zone verzi, cu un lac de nuferi, cu zone de promenadă şi bănci de relaxare. Contractul de finanţare urmează să fie semnat luna aceasta, iar dacă Primăria nu poate dovedi că are terenul în proprietatea publică riscă să nu primească banii!

"Dacă Prefectura suspendă totuşi hotărârea Consiliului Local, va trebui să ne tot mutăm rapid cu parcul prin cele 10 hectare rămase, până găsim un amplasament fără procese şi să trecem doar cele 4 hectare în patrimoniul public", spune Boloş. În acest context, despre celălalt parc, al trandafirilor, pe care municipalitatea dorea să îl construiască în zonă, nici n-ar mai putea fi vorba. Nu de alta dar, judecând la rece, dintr-un total de 15 hectare, de cât dispunea în urmă cu trei ani, Primăria ar putea rămâne în domeniul public cu doar 4. Pentru că celelalalte 11 hectare sunt fie pierdute, fie în litigiu, fie numai bune de revendicat...

Primarul Ilie Bolojan este de părere că singura soluţie prin care municipalitatea mai poate stopa elanul revendicativ al dezvoltatorilor imobiliari este să înregistreze în acte zone întregi ca terenuri cu destinaţia de spaţii verzi.

"Fie că e vorba de un teren între blocuri sau în zona centrală, îl vom trece în Planul Urbanistic Zonal ca parc, deci zonă pe care nu se poate construi. Astfel, sunt convins că vom ajunge la o înţelegere. Mă îndoiesc că dezvoltatorii imobiliari vor dori să fie proprietari peste terenuri pe care vor putea doar să tundă iarba", spune Bolojan.

În aceeaşi idee, primarul se aşteaptă ca inclusiv cei care au primit cele 5 hectare în zona parcului Salca să iniţieze într-un final schimburi de amplasamente cu municipalitatea, conştienţi că nu vor putea construi acolo. Decât dacă au răbdare să aştepte până Oradea va avea alt primar, mai uşor de "înduplecat"...