Considerată campioană la atragerea de finanțări europene, municipalitatea orădeană a dezvoltat în ultimul deceniu proiecte de 1,36 miliarde euro. Cele 151 de proiecte au schimbat fața orașului, dar au și declanșat discuții aprinse legate de corecțiile financiare aplicate de finanțatorul european pentru neregulile descoperite.
BIHOREANUL a cerut municipalității să tragă linie și să pună cifrele pe masă. Concluzia: pentru cei 655 milioane euro atrași în cele două cicluri de finanțare încheiate, corecțiile sunt sub 8 milioane euro, dintre care 2 milioane euro încă disputați în instanță.
Verificări la sânge
Câștigarea unei finanțări europene pentru un proiect este doar începutul. Beneficiarul are apoi de făcut achiziții transparente și de derulat proiectul. Odată cu maturizarea acestuia, face plăți furnizorului de bunuri sau de servicii, pe baza documentelor justificative, și trimite actele la Autoritatea de Management, pentru decontarea sumelor plătite, proporțional cu cofinanțarea câștigată.
Corectitudinea cheltuirii banilor se verifică la sânge. Abaterile se sancționează prin corecții financiare aplicate procentual din cofinanțarea europeană câștigată. Conform OUG 66/2011, „penalizările” încep de la 2% pentru abateri minore, cum ar fi nepublicarea anunțului de atribuire a contractului după licitație, și urcă proporțional cu gravitarea abaterii până la 100%, pentru nerespectarea obligației de a organiza licitații în mod transparent.
Mecanismul de verificare este obiectiv. „Codul de identificare a proiectului este atribuit aleatoriu. Verificatorul nu știe nimic despre proiect. Acesta analizează strict respectarea procedurilor. Dacă descoperă abateri, aplică o corecție”, explică un funcționar al Primăriei. Iar după finalizare, proiectul este în monitorizare încă 5 ani...
Banii înapoi!
BIHOREANUL a solicitat municipalității bilanțul corecțiilor financiare suportate în ciclul financiar european 2014-2020, încheiat în decembrie 2023. La un an după finalizarea proiectelor, Primăria începe să aibă o imagine mai clară asupra acestora.
Potrivit evidențelor, în ciclul financiar precedent municipalitatea a derulat 69 de proiecte cu finanțare europeană, în valoare totală de 2 miliarde lei, echivalentul a 405 milioane euro. La această sumă, au fost aplicate 18 corecții financiare, în valoare de 26,7 milioane lei (5,4 milioane euro). Procentual, sumele cerute înapoi pentru diferite nereguli reprezintă 1,33% din total.
Potrivit calculelor Primăriei, procentul ar fi și mai mic, de 0,4%, dacă la perioadă se adaugă și actualul ciclu european, 2021-2027, aflat încă la început, și finanțările prin Planul Național de Reconstrucție și Reziliență (PNRR), pentru care încă nu s-au aplicat corecții. În total, în ultimii 10 ani, municipalitatea a scris 151 proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă, însumând 1,36 miliarde euro.
Ambele procente sunt nesemnificative, însă, pentru primarul Florin Birta. „Prefer oricând să avem corecții de 5,4 milioane euro pentru că s-au greșit unele proceduri decât să nu se atragă 1,36 miliarde euro”, spune el.
La mâna instanței
Poziția municipalității, încă din vremea fostului primar Ilie Bolojan, este una de forță. „Ne judecăm pentru toate corecțiile, iar instanțele decid dacă rămân sau nu”, zice Birta. Din cele 18 procese deschise pentru anularea corecțiilor contestate, Primăria a pierdut 9 cu sentințe definitive. Suma se ridică la aproape 17 milioane lei, echivalentul a 3,4 milioane euro.
Banii fuseseră returnați de municipalitate încă dinainte să se ajungă în instanțe. „La aplicarea fiecărei corecții, finanțatorul ne-a notificat să returnăm banii. Ne-am conformat, pentru că altfel ni se putea pune poprire pe conturi”, explică directorul adjunct al Direcției Management Proiecte cu Finanțare Internațională, Mihaela Neag (foto).
Așadar, dacă instanțele îi vor da câștig de cauză în celelalte procese, Primăria va cere Ministerului Dezvoltării să îi returneze banii reținuți.
Probleme la achiziție
În cazul tuturor corecțiilor, Autoritatea de Management a reproșat nereguli legate de achiziții. Spre exemplu, în 6 cazuri Primăria a primit corecții de 25% din valoarea proiectelor pentru că a publicat achizițiile doar în plan național, nu și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), care centralizează zilnic licitațiile din țările membre.
„În perioada 2018-2019, când sistemul electronic de achiziții publice a fost actualizat, s-a făcut o modificare, iar anunțurile nu au mai fost transmise automat în JOUE. Noi am aflat asta doar la primele corecții”, spune Neag. Eroarea din sistem, reclamată de primăriile din toată țara, s-a corectat abia la sfârșitul anului 2019, după ce răul a fost deja făcut.
Prin urmare, reprezentanții municipalității consideră sancțiunile nemeritate. „Soluția ține foarte mult de factorul uman. La proiectul privind reabilitarea Bulevardului Magheru am primit o corecție financiară de 729.000 euro pentru același lucru, dar acolo am câștigat definitiv”, arată directoarea adjunctă a DMPFI.
În schimb, pentru aceeași vină, Primăria a pierdut definitiv 887.000 euro, corecție aplicată pe proiectul de reabilitare a Pieței Ferdinand, deși lucrările de pietruire au fost atribuite unei firme italiene, Porfido ed Arte Consorzio Stabile, argument că licitația a avut publicitatea internațională necesară.
Pasaje cu sancțiuni
Municipalitatea încă se bate în justiție pentru anularea altor 9 corecții în valoare de aproape 2 milioane euro. Cea mai mare sumă a fost cerută înapoi după proiectul pentru construirea pasajelor din Piața Gojdu, finalizate anul trecut, și se ridică la 1,7 milioane euro. Procesul se judecă la Curtea de Apel București.
„Finanțatorul a considerat că am fost restrictivi pentru că am cerut ca executantul să aibă un susținător cu experiență. Asta deși nici nu am uzat de această prevedere, deoarece câștigătoarea, firma Freyrom, avea ea însăși experiența necesară”, explică celălalt director adjunct al DMPFI, Ovidiu Guler (foto).
Funcționarul susține că documentația a fost fără cusur. „Am luat modelul de pe site-ul Agenției Naționale de Achiziții Publice, documentația a fost verificată înainte de lansarea licitației și tot am primit corecție. Normal ar fi să câștigăm procesul”.
Încă în proces...
Primăria se mai judecă la Tribunalul București și pentru o corecție de 168.000 euro, fiindcă a modificat proiectul pentru reabilitarea străzii Alecsandri la execuția lucrărilor. Aici, municipalitatea a renunțat la amenajarea unor incinte subterane pentru gunoi după primele săpături, când a descoperit că subsolul era plin de rețele.
„Finanțatorul a considerat că dacă firmele ar fi știut că nu se vor monta incintele subterane, probabil ar fi venit mai multe la licitație. Părerea noastră este că acest lucru nu a îngrădit concurența”, spune directorul Marius Moș.
Topul corecțiilor încă disputate este completat de o sancțiune de aproape 36.000 euro aplicată pe un proiect pentru reabilitarea termică a unor blocuri, pe considerentul că unele documente de calificare cerute firmelor ar fi fost neconforme. „Normal ar fi să câștigăm procesul. Noi am preluat toată documentația necesară de la ANAP, nu am cerut nimic absolut în plus”, afirmă șeful DMPFI.
Trăgând linie, Moș nu găsește nicio vină colegilor săi. „Corecțiile au fost date ca urmare a neconcordanțelor între legislația europeană și cea românească, a interpretării birocratice a documentelor de către cei care le verifică ulterior și, probabil, a unor scăpări determinate de volumul mare de muncă”. Fapt pentru care, potrivit reprezentanților municipalității, orădenii ar trebui să aprecieze mai mult proiectele care s-au realizat decât banii, mult mai puțini, care s-au pierdut.
TRADIȚIA CORECȚIILOR
Primiți și returnați!
În primul ciclu de finanțare europeană, 2007-2013, când municipalitatea a derulat proiecte de 250 milioane euro, au fost aplicate 17 corecții. „7 corecții au fost anulate în instanțele de judecată, iar 10 au fost aplicate efectiv”, spune directorul adjunct al DMPFI, Ovidiu Guler. În urma proceselor, Primăria a trebuit să returneze efectiv suma de 2,5 milioane euro (1% față de total).
Cele mai mari sume au fost aplicate pentru proiectul de amenajare a Centrului Euroregional de Intervenție Cardio-Vasculară Invazivă Viva Anima (1,6 milioane euro) și pentru cel de reabilitare a Cetății Oradea (228.000 euro). Finanțatorii au reclamat încadrarea greșită a procedurilor de achiziție, care ar fi viciat procedurile.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.