S-a lansat Ruta Culturală a Bisericilor de Lemn din Bihor (FOTO)

Bihorul este primul judeţ din ţară care are o rută culturală dedicată bisericilor de lemn. Acest traseu tematic cuprinde deocamdată cinci biserici de lemn, dar pe viitor ar putea să includă şi alte lăcaşe de cult, chiar şi din alte judeţe.

Iniţiativa înfiinţării acestei rute au avut-o Agenția de Management al Destinației Bihor, Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei și Ministerul Economiei Energie și Mediului de Afaceri – Direcția Generală pentru Turism.

„Este un produs turistic cultural care are ca scop valorificarea integrată a patrimoniului cultural, a obiectivele naturale, a activităților ecoturistice, a activităților de relaxare activă, precum și a gastronomiei locale, a meșteșugurilor și tradițiilor din mediul rural. Produsul turistic cultural ”Ruta bisercilor de lemn din Bihor” va fi prima rută culturală din România având ca punct de pornire biserica de lemn”, se arată într-un comunicat transmis de coordonatorul acestui proiect, Gabriel Bonaciu, expert în cadrul AMD Bihor.

Opt rute în România

Ruta culturală a fost lansată în cadrul unui seminar intitulat „Oportunități de dezvoltare a rutelor culturale în județul Bihor - Ruta bisericilor de lemn din România” şi care s-a desfășurat pe parcursul a trei zile în Oradea, respectiv comunele și satele bihorene unde există biserici de lemn bine conservate şi care acum fac parte din traseu.

Seminarul a început la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, unde au avut loc prezentări ale rutelor culturale naționale și europene, dezbateri privind conceptul de rută culturală a bisericilor de lemn, precum și criteriile pe care trebuie să le îndeplinească fiecare biserică - monument istoric pentru a face parte din ruta culturală, adică să fie monument istoric, să aibă în apropiere locuri de cazare și de servirea mesei, să aibă acces rutier, să poată fi organizate alt gen de activități de relaxare, să aibă parcări, magazine cu suveniruri, muzee și colecții locale în apropiere.

"Integrarea acestor atracții culturale și naturale, a serviciilor de activități de aventură, cicloturism, drumeții, a serviciilor de cazare și de servire a mesei, într-un pachet turistic, vor ajuta la creșterea duratei de ședere a turiștilor în destinația Bihor", a spus Bonaciu.

Steliana Cojocariu, reprezentanta Ministerului Economiei Energiei și Mediului de Afaceri – Direcția pentru Turism, a spus, în cadrul seminarului, că România este traversată de opt rute culturale europene: Ruta Cimitirelor semnificative (cu Cimitirul Bellu, din București), Ruta Rețeaua Art Nouveau (din care face parte și Oradea), Ruta Atrium, (unde sunt Centrul civic din București, din Iași și Ștei din Bihor), Ruta Moștenirii evreiești (cu Sinagoga din Piatra Neamț, cea mai veche sinagogă), Ruta Cortinei de Fier (unde sunt județele Bihor, Mehedinți și Timiș), Ruta Împăraților Români, Ruta Drumul Vinului, precum și Ruta Transromanica (unde este prezent orașul Alba Iulia).

Pe lângă acestea, există și Ruta transfrontalieră „Voievodul Ștefan cel Mare” care străbate aproximativ 2000 de km din România și Republica Moldova.

La ora actuală, în Europa există 38 de Rute Culturale Europene Certificate, printre care Ruta de pelerinaj Santiago de Compostela, Ruta vikingilor, Ruta europeană a moștenirii evreiești, etc.

Prima din România

Două zile au fost dedicate activităților de teren și de documentare. 25 de persoane au participat la infotrip-ul organizat pe un traseu care a devenit baza Rutei Culturale a Bisericilor de lemn din Bihor. Mai precis, au fost vizitate Biserica de lemn din Gheghie, comuna Aușeu, Biserica de lemn din Beznea, Biserica de lemn din Valea Crișului, ambele din comuna Bratca, Biserica de lemn de la Fânațe, comuna Câmpani, şi Mănăstirea Izbuc, comuna Cărpinet.

„Itinerarul parcurs în Bihor la propunerea AMD Bihor și a Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei este practic un model de rută culturală. Ruta bisericilor de lemn din Bihor va fi prima rută culturală de acest gen din România, pe care dorim ca, alături de AMD Bihor, să o extindem la nivel național împreună cu alți parteneri din țară”, a declarat Steliana Cojocariu.

Biserici cu istorie

La Beznea, vizitatorii au aflat de la părintele Ioan Cohuț că „biserica de lemn are hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, a fost construită în secolul XVIII, iar după creșterea numărului populației a fost extinsă. Pe lângă funcția religioasă, lăcașul a avut și rol de judecată, mărturie fiind inelul de fier amplasat la intrare, unde cei certați cu obștea stăteau legați pentru a fi rușinați. Ea este împodobită cu ștergare cusute manual de către localnici. Un lucru aparte al bisericii este faptul că pe turnul ei există o cruce ce are la bază semiluna cu vârfurile în sus, fapt ce reprezintă biruința creștinismului asupra islamului”.

La biserica de lemn cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" de la Valea Crișului, preotul paroh Duluș Gaboraș Nicolae a spus că „potrivit documentelor, dar și a locuitorilor, actuala biserică de lemn ortodoxă este construită pe o veche vatră monahală, aici existând înainte de anul ridicării actualei biserici 1761, o biserică din nuiele lipită cu lut”.

De asemenea, părintele a citit dintr-un document original, scris caligrafic la 1900, găsit în arhiva parohiei despre implicarea comunității în construirea și reparațiile făcute lăcașului de cult. Preotul le-a povestit participanților despre tehnica construcției în lemn folosită de către meșterii populari și despre registrul iconografic răsăritean folosit de către zugravii de biserici.

După vizitarea monumentului istoric, artista Maria Secan a interpretat două pricesne ce au stors câte o lacrimă celor care au ascultat-o pentru prima dată. Tot aici la Valea Crișului au fost degustate produse tradiționale și locale (plăcintă cu brânză, șuncă afumată, slănină, cremă de brânză cu boia, zacuscă, murături, pâine de casă, sarmale cu pisat și afumătură, prăjituri cu brânză și mere, băuturi locale) servite de trei localnice îmbrăcate în straie populare.

Izbucul unic în Europa

Călătoria a continuat în ecodestinația Pădurea Craiului, prin platoul Damiș spre Roșia, unde a fost vizitată moara de apă situată la capătul comunei. Morarul, un localnic din sat, a înveselit trecătorii cu câteva melodii ”spuse” la vioara cu goarnă, instrument specific județului Bihor.

Excursia a continuat până în satul Fânațe, comuna Câmpani, situată în Parcul Natural Apuseni. Aici părintele paroh Dumitru Mușet a evidențiat un alt element de autenticitate și anume că ”biserica de lemn din Fânațe a fost construită cu piatră și lemn din zonă, iar pereții exteriori sunt îmbrăcați cu lut, în timp ce interiorul păstrează pe grinzile de lemn picturi vechi de mai multe secole, fapt ce atrage anual zeci de vizitatori din țară și străinătate”.

Călătoria s-a încheiat la Mănăstirea Izbuc, situată în Munții Codrul Moma, la granița cu județele Arad și Hunedoara. Potrivit părintelui Antonie Vas, numele izvorului de ”Izbucul de la Călugări” precum și numele satului ”Călugări”, atestat prima data la 1581, dovedește că pe acest loc a funcționat o străveche așezare mănăstirească, iar documentele din arhiva Arhiepiscopiei din Esztergom din Ungaria, arată că aici au existat așezăminte călugărești încă din secolele XI-XII.

În 28 mai 1928, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat înființarea Mănăstirii Izbuc, reînviind viața monahală în acest colţ de rai. Mănăstirea este o istorie vie a continuității ortodoxiei prin faptul că adăpostește o biserică de lemn de sec. XVIII strămutată din Beiuș și o biserică de piatră construită de curajosul părinte, călugărul Iorest, împreună cu localnicii. Paraclisul a fost ridicat în 1989, vremuri în care lăcașurile de cult erau demolate.

Tot aici a fost ridicată recent o alt biserică de piatră, construită cu mult stil și eleganță. Pe teritoriul Mănăstirii Izbuc este și izbuc intermitent, unic în Europa, declarat monument al naturii, dar ceea ce este mult mai important este faptul că apa lui are puteri miraculoase, a spus părintele Antonie. Aceste două calități atrag anual zeci de mii de vizitatori.

Va creşte!

Ruta culturală a bisericilor de lemn va putea include şi alte biserici. Până la finalul lunii martie, preoţii care mai au astfel de lăcaşuri vor completa fişe din care să reiasă dacă îndeplinesc criteriile necesare pentru a face parte dintr-o rută culturală.

De asemenea, cei implicaţi în proiect vor forma o echipă mixtă care va elabora un text documentat util activității de ghidaj, va crea un logo al rutei culturale, va realiza materiale de promovare, hărți, broșuri cu bisericile de lemn din Bihor, dar şi un calendar de evenimente culturale.

„Această rută locală ne-am propus să o extindem la nivel național, iar apoi la nivel european”, a spus Bonaciu.