Scandal „umflat"
Cu aproape trei săptămâni în urmă, în baza unei sesizări anonime, o publicaţie centrală lansa la adresa conducerilor Primăriei şi Spitalului Judeţean din Oradea acuza că ar fi deturnat fondurile europene alocate proiectului Centrului Viva Anima, de Chirurgie Intervenţională şi Terapie Coronarieni, pe motiv că angiograful instalat la spital este refolosit, putând periclita nu doar şansele celor două instituţii de a mai accesa fonduri UE, ci chiar şi viaţa pacienţilor.
Luni, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Primărie, conducerea Spitalului Judeţean a ţinut să înlăture ambele acuze, prezentând şi documentele doveditoare. Alături de managerul interimar Lucia Daina şi de fizicianul unităţii, inginerul Florina Crobu, directorul medical Hadrian Borcea a explicat reacţia: „Am dorit să clarificăm lucrurile cât mai repede, înainte de sărbători, pentru că dacă le lăsam nelămurite se putea afecta posibilitatea de a accesa noi fonduri pentru proiecte similare, dar era pusă în pericol şi viaţa pacienţilor, care au nevoie ca angiograful să funcţioneze, nu să fie trimişi la Cluj pentru tratament".
Control la ţintă
Expunând cronologic povestea angiografului „second-hand", dr. Borcea a amintit că, potrivit acuzelor din presă, aparatul ar fi conţinut piese refolosite, lucru interzis de procedurile Comisiei Europene în cazul fondurilor oferite pentru achiziţia de echipamente noi, cum e şi angiograful cumpărat de Primărie de la compania Philips pentru Centrul Viva Anima.
După ce acuza a fost lansată în presă, la Oradea a sosit o echipă formată din doi inspectori ai Comisiei Naţionale de Control a Activităţilor Nucleare, care a găsit apoi o neconcordanţă între seria de identificare a aparatului şi seria consemnată în documentaţia de la CNCAN, motiv pentru care a propus conducerii instituţiei retragerea autorizaţiei emise în august.
„A fost o neconcordanţă în corespondenţa dintre firma care a livrat aparatul, Gadagroup România (n.r. - distribuitorul Philips) şi firma producătoare, Philips Healthcare Refurbished System (n.r. - din Olanda), o confuzie între seria de catalog a angiografului, pe baza căruia se comandă produsul, şi seria echipamentului propriu-zis, care diferă de la aparat la aparat", a explicat dr. Borcea. Consecinţa practică este că în documentaţia trimisă la CNCAN pentru autorizare, distribuitorul a consemnat seria de catalog în locul seriei echipamentului livrat.
„Reciclare" nu înseamnă „second-hand"
În timp ce conducerea spitalului aduna actele ce atestă că angiograful nu este „second-hand", ci doar conţine elemente (şuruburi, o placă din metal şi consola de prindere, şi aceasta tot din metal) care au fost recuperate, recondiţionate şi refolosite la aparat (în baza unei alte Directive a Comisiei Europene, care încurajează reciclarea), inspectorii CNCAN au propus suspendarea autorizaţiei emise Spitalului Judeţean, invocând confuzia seriilor de pe aparat şi respectiv din documentaţie. Acest lucru s-a şi întâmplat pe 16 decembrie, conducerea CNCAN dând termen până la 17 ianuarie pentru lămurirea lucrurilor.
„Confuzia de serii a fost corectată rapid între distribuitor şi producător. A venit în România inclusiv directorul de vânzări al Philips (n.r. - din Olanda), care a explicat că în toate echipamentele noi pe care le produc şi le livrează în toată Europa folosesc materiale şi componente reciclate, precum şi faptul că angiograful pe care ni l-au livrat este nou, nefiind folosit niciodată anterior", a relatat dr. Borcea, adăugând că acesta e motivul pentru care, ca orice aparat nou produs în Comunitatea Europeană, el poartă marca CE.
Mai mult, a spus Borcea, pentru că nu CNCAN avea competenţa să stabilească dacă un aparat e nou sau vechi (ci doar de a elucida confuzia între seria de catalog şi cea a echipamentului), Spitalul Judeţean şi Primăria au cerut şi poziţia singurului organism din România abilitat să se pronunţe în chestiune: „Răspunsul Oficiului de Tehnică, Echipamente şi Dispozitive Medicale a venit din fericire repede şi a confirmat că angiograful este, clar şi fără dubii, nou, şi că nu a mai fost folosit înainte de alt utilizator!", a spus Borcea.
CNCAN a luat, CNCAN a dat
Directorul medical a arătat că joi, 19 decembrie, după ce ambele probleme au fost soluţionate, tot CNCAN şi-a revocat măsura anterioară, retrăgând suspendarea autorizaţiei, astfel că, practic, angiograful are acum autorizaţia perfect valabilă, la fel ca la început, în luna august.
În paralel, a precizat Borcea, conducerea spitalului aşteaptă să primească şi re-autorizarea celuilalt angiograf, cu care unitatea fusese dotată în 2007, şi care a fost mutat de la etajul III al Spitalului la etajul II, acolo unde funcţionează Centrul Viva Anima. „Imediat ce am primit autorizaţia pentru angiograful nou (n.r. - achiziţionat pe fonduri UE), am început demersurile pentru mutarea celui vechi (n.r. - primit de la Ministerul Sănătăţii în primul mandat al ministrului Eugen Nicolăescu). Acum aşteptăm şi re-autorizarea acestuia ca urmare a schimbării amplasamentului", a explicat dr. Borcea.
Scandal anti-pacienţi
În final, directorul a anunţat că membrii Consiliului de Administraţie au decis să acţioneze în instanţă persoanele vinovate de prejudicierea imaginii spitalului, deoarece prin faptul că a fost suspendată autorizaţia noului angiograf exact în perioada când cel „vechi", din 2007, nu putea fi repus în funcţiune, a fost periclitat dreptul la tratament al pacienţilor, iar cei cu infarct miocardic au trebuit trimişi, în perioada 16-19 decembrie, la Cluj (în total fiind vorba despre 10 cazuri).
Borcea şi a exprimat, de asemenea, dezamăgirea că scandalul cu angiograful „second-hand" a fost artificial creat, întrebându-se, retoric, cui i-a servit: „Nu văd motivele pentru care a fost generat acest scandal şi mă întreb cui i-a folosit".
Medicul a mai amintit că Spitalul Judeţean din Oradea e singurul din această parte a ţării unde s-a reuşit realizarea unui Centru de Chirurgie Cardiovasculară minim invazivă şi de Terapie Coronarieni cu două angiografe într-un spital public, care tratează zilnic 3-4 infarcte miocardice, şi unde - din 1 decembrie - există şi permanenţă 24 de ore din 24. Spre comparaţie, la Cluj sunt trei angiografe, dar nu în aceeaşi locaţie, la Timişoara două (unul într-un spital public, celălalt într-o unitate privată), în timp ce la Braşov există unul singur, iar la Sibiu tot unul, dar defect şi deci neutilizabil.
Realizarea Centrului Viva Anima de la Oradea face parte dintr-un proiect transfrontalier derulat de Primăria Oradea, în valoare de 2 milioane euro, în cadrul căruia s-a realizat, de asemenea, şi un bloc operator nou, un ecograf cardiovascular şi alte echipamente performante.
Citiţi pe această temă şi articolul "Angiograf de infarct: Achiziţia angiografului de la Spitalul Judeţean a iscat un scandal de deturnare a fondurilor UE"
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.