Asociaţia "Institutul pentru Promovarea Democraţiei" (IPPD), înfiinţată de studenţii şi cadrele didactice de la Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Oradea, era cât pe ce să rămână fără observatori la alegeri, pe motiv că, pe lângă apărarea drepturilor omului, are trecut în statut şi obiective de natură electorală.
Simplu complicat
Ecuaţia era simplă, dar s-a complicat. ONG-ul, care a fost înfiinţat anul trecut pentru a dezvolta diverse proiecte cu şi pentru studenţi, desfăşoară un program de monitorizare a alegerilor, intitulat "Pentru alegeri locale corecte şi transparente", care presupune atât monitorizarea presei în perioada campaniei, cât şi observaţiile din teren în ziua alegerilor, respectiv aplicarea unor chestionare post electorale pentru candidaţi.
Pentru ca proiectul să poată fi derulat, era esenţială delegarea de observatori ai ONG-ului la alegeri. Atât doar că Biroul Electoral Judeţean a respins - cu 14 voturi din 14 - solicitarea de acreditare, interpretând atât legea cât şi statutul ONG-ului de o manieră restrictivă.
Profitând că, pe lângă obligaţia de a nu fi "membri ai vreunui partid politic", legea privind alegerea administraţiei publice şi locale normează că "pot fi acreditaţi ca observatori interni reprezentanţi ai unor ONG-uri care au ca unic scop apărarea drepturilor omului", BEJ a interpretat prevederile abuziv, în defavoarea solicitanţilor.
"Asociaţia "Institutul pentru Promovarea Democraţiei" nu îndeplineşte condiţiile pentru a fi acreditată întrucât din analiza prevederilor cuprinse în statutul acesteia nu se poate reţine că scopul principal al acesteia ar fi apărarea drepturilor omului, pentru realizarea scopului fiind enumerate ca activităţi şi acordarea de consultanţă politică şi electorală, activităţi de studiere a pieţei şi de sondare a opiniei publice, activităţi apreciate ca fiind incompatibile cu apărarea drepturilor omului", arată răspunsul BEJ.
Cu toate acestea, în statutul ONG-ului se menţionează explicit, la articolul 8, privind scopul şi activităţile oganizaţiei, "protecţia drepturilor omului" şi "promovarea ideilor de libertate, democraţie şi bună guvernare". În plus, şi activităţile conexe arată că asociaţia este preocupată de problematica libertăţilor fundamentale. Elaborarea şi difuzarea de studii, cercetări, analize independente, recomandări şi bune practici în diverse domenii ale politicilor publice sau organizarea de măsuri, manifestaţii publice şi alte activităţi de sensibilizare a opiniei publice şi a autorităţilor publice cu privire la o problemă politică sau socială sunt doar câteva exemple care o dovedesc.
În timp ce organizaţiei studenţilor şi cadrelor didactice de la Politologie i s-a imputat că are prea multe obiecte de activitate, unele contravenind scopului de apărare a drepturilor omului, alte ONG-uri, precum "Centrul Creştin al Rromilor din România" sau "Asociaţia O şansă pentru viitor" au fost, în viziunea membrilor BEJ, mai adecvate pentru ca membrii acestora să primească statut de observatori.
A cui eşti?
Refuzul BEJ de a acredita membrii IPPD a lăsat-o mască pe preşedinta ONG-ului, Cristina Matiuţa, care a contestat decizia la Biroul Electoral Central. Cadru didactic la Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Oradea, Matiuţa a arătat că legea electorală prevede doar obligativitatea ca observatorii interni să fie "cetăţeni cu drept de vot împuterniciţi de o organizaţie neguvernamentală care are ca obiect de activitate apărarea drepturilor omului înfiinţată legal cu cel puţin 6 luni înaintea începerii campaniei electorale". Condiţii pe care IPPD le îndeplinea!
"Este o mare porcărie şi o mare nedreptate. Cei 14 membri ai BEJ trebuiau să verifice dacă suntem legal constituiţi, adică în urmă cu peste 6 luni, şi suntem, şi că avem ca obiectiv apărarea drepturile omului, dar s-au legat de faptul că în statut avem trecute ca activităţi şi acordarea de consultanţă politică şi electorală, dar asta nu are a face cu situaţia de faţă", a declarat BIHOREANULUI Cristina Matiuţa.
Profesoara afirmă că membrii BEJ au acţionat din exces de zel, dar şi din teama că de fapt ONG-ul ar fi scos la înaintare de partide. "Niciunul nu ştia "ai cui suntem". Au crezut că suntem cu doamna Lia Pop (n.r. - fost decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, dar şi preşedinta organizaţiei de femei a PSD Bihor). Fiecare (n.r. - reprezentant al partidelor din BEJ) credea că suntem de-ai "celorlalţi"", afirmă Matiuţa.
Încurcături peste încurcături
Analizând argumentele profesoarei, Biroul Electoral Central i-a dat dreptate, schimbând, vineri, hotărârea BEJ şi dispunând acreditarea observatorilor ONG-ului. Totuşi, disputa nu s-a încheiat aşa uşor.
Pentru că la amiază trebuia să înmâneze acreditările studenţilor, sâmbătă dimineaţă Matiuţa s-a deplasat la sediul BEJ pentru a le ridica, dar a constatat că preşedinta Biroului, judecătoarea Florina Crişan, cea care trebuia să ştampileze şi să semneze documentele, era de negăsit. "Mi s-a spus că judecătoarea e la ţară, cu ştampilă cu tot. Este revoltător, adică înainte cu o zi de alegeri?... Nici locţiitorul (n.r. - judecătorul Antik Lavente) nu a putut semna în locul ei", a povesit Matiuţa.
Într-un târziu, IPPD şi-a primit acreditările, după ce judecătoarea a sosit la sediul BEJ, într-o ţinută sport, astfel că studenţii vor putea să-şi exercite calitatea de observatori la alegeri.
Fără transparenţă
Contactată de BIHOREANUL, preşedinta BEJ Bihor a bagatelizat problema. "Decizia de respingere a acreditării a fost votată în unanimitate din cauză că ONG-ul avea trecut la obiectele de activitate consultarea politică şi electorală. Chiar nu a fost nici o altă problemă", a spus Crişan. Preşedinta BEJ a admis, însă, că şi alte asociaţii aflate în aceeaşi situaţie (care aveau scopuri şi activităţi multilple) au primit acreditări. "Dar alţii nu aveau activităţi de genul consultanţei politice", a precizat magistratul.
Judecătoarea a afirmat, de asemenea, că nu a fost nimic în neregulă că sâmbătă dimineaţă a plecat cu ştampila din localitate, spunând că doar a întârziat la program. Cât despre ştampila luată asupra sa, a spus că nu putea să o lase nici măcar la locţiitor, pentru că acesta nu fusese împuternicit să semneze în locul ei. "Am copiii la ţară şi m-am dus să-i văd. M-am dus cu toate actele la mine, pregătită să vin apoi direct aici. Nu am ajuns la ora 10, e adevărat, dar avem program prelungit, până diseară la ora 22", s-a justificat Crişan.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.