URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 14 MARTIE 2025
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Călin Georgescu zice că ar trebui să ieșim din NATO și UE, că nu avem nevoie de fonduri europene câtă vreme îl avem pe Dumnezeu, iar unei jurnaliste din Basarabia i-a povestit despre poporul moldovean. Numai pentru asemenea vorbe, CCR ar fi îndreptățită să nu-l lase să participe la alegerile prezidențiale...
Zic şi eu
Adrian Cris
Vechea mantră a orădenilor nemulțumiți, că „Bolojan e de vină” pentru-absolut-tot, devenită memă pentru alții, s-a transformat în ultimele săptămâni, cu sens schimbat, în ditamai comandamentul național. „O problemă de securitate națională a României”, a opinat CTP-ul, potrivit căruia ar fi „un risc major de securitate” dacă, în furtuna de acum, Bolojan nu rămâne președinte sau nu devine premier.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Cum priviți decizia BEC și CCR de respingere a candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În 18 februarie 2025, Curtea Constituțională a admis, cu majoritate de voturi, o excepție de neconstituționalitate vizând un text din Codul de procedură penală ce reglementează motivele pentru recursul în casație în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
27 Iunie 2017, 14:05

Reconstituire 3D: Cum arăta Cetatea Oradea în prima parte a secolului XV (VIDEO)

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

O reconstituire inedită arată felul în care arăta Cetatea din Oradea în prima parte a secolului XV, cu catedrala medievală în stil gotic şi bisericuţa Sfânta Fecioară Maria. Videoclipul a fost realizat în aşa fel încât privitorul să facă un tur virtual al fortăreţei medievale.

Cetatea la 1440

Reconstituirea virtuală a fost realizată de orădeanul Bíró Attila Róbert, pentru lucrarea sa de masterat la Universitatea Partium, acesta fiind sprijinit de Mihálka Nándor - arheolog şi istoric, angajat al Muzeului Cetăţii şi oraşului Oradea.

Pentru ca animaţiile 3D să reproducă cât mai fidel felul cum arăta fortăreaţa orădeană în epoca medievală, autorii s-au folosit de numeroase instrumente: documente arheologice, imagini şi descrieri istorice.

În video este prezentată Cetatea aşa cum arăta ea pe la anii 1440. "Cetatea avea atunci o formă ovală sau rotundă neregulată. Era construită după cum îi permitea geografia locului şi era încercuită cu două zidării", explică Mihálka Nándor.

Incinta interioară avea bastioane şi turnuri. În centrul complexului era catedrala medievală cu trei nave şi patru turnuri. În nordul acesteia erau un şir de capele, precum şi în jurul corului bisericii.

La vest faţă de catedrală era Bisericuţa Sfânta Fecioară Maria, fără turn, care era în faza ei gotică. În jurul lor, era curtea episcopală. "Se vede că era o curte închisă, protejată de zidării masive. Palatul episcopal era în formă de L", spune arheologul.

Statuile regilor

Tot în animaţia 3D sunt prezentate patru statui care se găseau în fortăreaţă, vizavi de faţada vestică. Trei dintre acestea au fost realizate de episcopii orădeni în anii 1370. Este vorba de statui pedestre ale Sfântului Ladislau, Sfântului Ştefan şi Sfântului Emeric. În 1392 a apărut încă o statuie – una ecvestră a Sfântului Ladislau – realizată de fraţii Gheorghe şi Martin de Cluj.

Cele patru statui, realizate din bronz, au fost distruse şi ulterior topite în 1660 de către turci, care ocupaseră fortăreaţa. Turcii credeau că statuile ar avea puteri care-i ajută pe orădeni să se apere de invadatori.

Din Cetatea Medievală a Oradiei mai există azi doar ruinele. Acestea pot fi vizitate în cadrul expoziţiilor realizate în Muzeul Cetăţii. De asemenea, amprenta palatului episcopal a fost redesenată în urmă cu câţiva ani pe pavajul din sudul fortăreţei.

Mihálka Nándor şi Bíró Attila Róbert îşi propun să continue proiectul şi, pe viitor, să-l dezvolte prezentând şi alte construcţii care existau în fortăreaţă, dar care încă nu au fost cercetate arheologic.

Cetatea a căpătat forma ei pentagonală de azi, în stil renascentist târziu, în secolele XVI-XVII, după ce a fost ocupată de Principatul Transilvaniei. Ea a fost construită astfel pentru a face faţă atacurilor turceşti.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
Despre
Cetatea Biharia?
Postat 28 Iunie 2017, 11:53 de crisan
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5795 RON
  • 1 EUR = 4.977 RON
  • 1 HUF = 0.0124 RON