URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 04 NOIEMBRIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
De când fostul primar Ilie Bolojan a introdus supraimpozitarea imobilelor nerenovate cu 500%, au intrat la bugetul local bani cu nemiluita, mai ales pe seama unor fabrici sau clădiri monumentale.Poșta Română are în buricul târgului o hardughie care zace în paragină de ani buni. Și cam tot de atunci, onor Poșta plătește anual un milion de lei bugetului local, ca taxă de dărăpănătură.
Zic şi eu
Adrian Cris
Șeful DGASPC Bihor este cercetat de comisia de disciplină a Consiliului Județean. După cum BIHOREANUL arăta recent, Călin Puia a fost acuzat de o angajată de abuz. Speța e următoarea: în primăvară, Camera de Conturi a constatat că Direcția a fost prejudiciată cu 325.000 lei prin „decontarea unor cheltuieli de personal care nu reflectă realitatea”, dar directorul n-a făcut mare tam-tam pe chestia asta, ci, ca să se răzbune pe câteva funcționare „vinovate” că au „colaborat” cu predecesoarea lui în perioada 2018-2023 a inventat un alt „caz”.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Credeți că lărgirea la patru benzi a străzilor Armatei Române, Universităţii, Ceyrat, Thurzó Sándor şi Atelierelor din Oradea este necesară și oportună?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În situația în care cererea introdusă nu este timbrată, judecătorul îi va pune reclamantului în vedere că, în termen de maximum 10 zile de la data primirii notificării, are obligația să achite suma respectivă, sub sancțiunea anulării cererii. În această situație, însă, pe lângă plată, cetățeanul mai are două posibilități: fie să conteste modalitatea de stabilire a taxei, dacă aceasta este greșită, fie să formuleze o cerere de ajutor public judiciar, dacă se încadrează în limitele de venit legale pentru a obține această facilitate.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
11 Februarie 2021, 20:00

Reciclare cu deficit: Pandemia de Covid-19 a pus piedici şi în reciclarea deşeurilor orădenilor

Reciclare cu deficit: Pandemia de Covid-19 a pus piedici şi în reciclarea deşeurilor orădenilor OBIECTIV NEATINS. Conform legislaţiei în vigoare, anul trecut Oradea ar fi trebuit să arunce cu 60% mai puţine deşeuri la groapa de gunoi. În realitate, halda a crescut simţitor
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Consecinţele măsurilor restrictive provocate de pandemia de Covid-19 s-au văzut şi în pubelele orădenilor. Pentru că au stat mai mult acasă, locuitorii oraşului au aruncat mai multe gunoaie, în timp ce firmele au produs deşeuri mai puţine. Îngrijorător este că, în timp ce groapa de gunoi a crescut, s-a înjumătăţit cantitatea de deşeuri valorificate, ceea ce va aduce municipiului o amendă pe măsură.

Efectul pandemiei

Raportul Direcţiei Tehnice pentru anul 2020 arată că, în total, din Oradea s-au colectat 17.000 de tone de deşeuri menajere de la locuitori, cu 3.000 tone mai mult decât în anul precedent. De ce, este uşor de înţeles: din martie, oamenii au fost îndemnaţi să stea cât mai mult acasă. Drept urmare, au gătit mai mult, au comandat mai multe pachete şi au avut mai mult timp să facă ordine prin casă.

Simultan, anul trecut a scăzut simţitor cantitatea de deşeuri colectate de la firme şi instituţii din Oradea: 30.132 tone, faţă de 35.214 tone în 2019. Reducerea cantităţilor de deşeuri menajere de la firme şi instituţii are două explicaţii: fie acestea şi-au redus vizibil activitatea, fie şi-au gestionat mai bine deşeurile, reciclând o mai mare parte. Resturile valorificate de la firme şi instituţii nu sunt cuprinse în statistica Direcţiei Tehnice.

Pentru că au stat mai mult timp acasă, orădenii au avut vreme şi să facă lucrări de renovări sau de construcţii. În total, anul trecut din oraş s-au colectat 5.992 tone de deşeuri provenite din aceste activităţi, semnificativ mai mult decât în 2019 (4.174 tone). Mai goale au fost în 2020 şi coşurile de gunoi stradale. Muncitorii RER Vest au strâns de pe arterele oraşului 17.628 tone de deşeuri, cu o mie de tone mai puţin decât în anul precedent.

Colectăm, dar nu reciclăm!

În timp ce cantităţile de gunoaie aruncate de locuitorii Oradiei au crescut, îngrijorător este că a scăzut semnificativ cantitatea de deşeuri reciclabile valorificate, adică colectate separat şi transformate în noi materii prime. Potrivit raportului Direcţiei Tehnice, doar 553 tone de deşeuri de ambalaje au încheiat ciclul reciclării, o cantitate aproape înjumătăţită faţă de anul precedent, când s-au valorificat 886 tone.

Din cele 553 tone, 350 tone au fost resturi de hârtie şi carton, 181 tone de plastice, 11 tone de sticle şi 11,47 tone de lemn. Cantitatea de metale aruncate de orădeni la gunoi şi valorificate este de doar 0,12 tone.

Nicicând, în ultimii cinci ani, Oradea n-a reciclat atât de puţine deşeuri. În 2017, de pildă, nu mai puţin de 2.534 tone din deşeurile orădenilor au fost valorificate.

Nu există piaţă!

De ce, dacă orădenii au aruncat mai multe deşeuri, cantitatea de gunoaie reciclate este atât de mică? O explicaţie are legătură tot cu pandemia de Covid-19: deşi resturile reciclabile colectate separat de orădeni au ajuns la depozitul Eco Bihor, restricţiile de circulaţie din întreaga lume au împiedicat reciclarea propriu-zisă, dat fiind că multe dintre firmele specializate în această activitate sunt în afara României.

Pe de altă parte, piaţa reciclării era dezechilibrată chiar de dinainte de pandemie. Încă din 2018, de când China, ţara care valorifica cele mai multe deşeuri reciclabile din lume, n-a mai importat gunoaie, reciclatorii europeni şi-au depăşit capacitatea.

Aşadar, la fel cum a făcut în 2019, fără să găsească în apropiere reciclatori, anul trecut Eco Bihor n-a putut decât să le depoziteze în curtea proprie, fără să le poată valorifica încă.

Buni de plată

Ca să contrabalanseze această situaţie, Primăria şi Eco Bihor au recurs anul trecut la valorificarea energetică a deşeurilor, prin incinerare. În 2020, peste 8.200 tone de deşeuri au fost arse la fabrica de ciment Holcim, aproape de trei ori mai multe decât în anul 2019 (3.400 tone).

Rămâne de văzut, însă, cum va calcula Administraţia Fondului de Mediu balanţa deşeurilor din Oradea. Conform OUG 196/2005, anul trecut, oraşul trebuia să reducă cu 60% cantitatea de deşeuri depusă la haldă, or, în mod evident, această cantitate a scăzut. Drept urmare, este de aşteptat ca oraşul să plătească o amendă record către AFM, pentru neîndeplinirea obiectivului anual. Pentru că gunoaiele sunt o marfă scumpă...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5814 RON
  • 1 EUR = 4.9747 RON
  • 1 HUF = 0.0122 RON