Răsplată pentru lene: În vreme ce firmele caută angajaţi, asistaţii din Brusturi primesc ajutoare sociale chiar şi plecaţi în străinătate (FOTO)

Frumoasă ţară, prost rânduită... Aflată la câţiva kilometri de Aleşd, între dealuri şi văi de poveste, dar pe un drum judeţean plin de gropi şi denivelări, comuna Brusturi e încremenită în trecut. Doar bătrânii îşi mai fac de lucru prin faţa porţilor şi o infimă parte a localnicilor în puterea vârstei mai încearcă să întreprindă ceva, pe cont propriu sau pe la firmele din zonă, în permanentă căutare de forţă de lucru.

Centrul comunei e înţesat, de altfel, de zeci de anunţuri de angajare, dar nimeni nu este interesat de ele. Miercurea trecută, în zi de târg, când reporterii BIHOREANULUI au ajuns la Brusturi, singurele locuri animate erau piaţa, gemând de ţoale şi încălţări "second-hand", şi Primăria, unde "prim-gospodina" social-democrată dădea audienţe poporenilor. Nici măcar aceasta nu e îngrijorată că firmele nu găsesc muncitori, deşi numărul asistaţilor social creşte, chiar dacă unii sunt mai mult plecaţi prin Germania, Italia, Spania...

Noi vrem şomaj!

Una dintre cele mai importante fabrici din zona Aleşdului, Melania, a fost nevoită să-şi închidă anul trecut secţia din Brusturi după ce din 90 de salariaţi două treimi nu au mai venit la lucru. "Când vine vremea săpatului sau a fânului, oamenii îşi iau concedii medicale cu nemiluita şi n-ai ce să le faci, că-s semnate de doctori", spune directoarea Milca Pavel despre "molima" care loveşte localnicii din Brusturi.

Mai mult, "boala" e cultivată chiar de autorităţi. "Pentru că a scăzut numărul angajaţilor, nu mai era rentabil să ţinem punctul de lucru din Brusturi, aşa că am vrut să-i mutăm la fabrica din Aleşd, asigurându-le transportul, cu tichete de masă, cu salarii bune; minim aveau doar necalificaţii. Dar oamenii au fost nemulţumiţi că îi mutăm în loc să-i băgăm în şomaj. Ne-am trezit cu controale de la ITM. Chiar şi de la Primărie ne-au sunat, că de ce nu-i dăm în şomaj? Le-am răspuns că noi avem nevoie de muncitori, nu de şomeri", povesteşte directoarea. "Suntem disperaţi, avem comenzi şi nu le putem onora că nu vor oamenii să lucreze. Stau pe ajutoare sociale şi noi, ceilalţi, muncim pentru ei"...

Votanţi siguri

Pe stâlpi, în staţiile de autobuz, pe vitrinele magazinelor şi pe uşile puţinelor ateliere de mică producţie din Brusturi zac zeci de afişe de angajare. Faist Light Metals Oradea oferă minim 1.800 lei net, dar "cei mai buni depăşesc 2.400 lei în mână. Sună gratuit la 0800-070.300", "SC Melania New SRL angajează muncitori la secţia croi", "SC Sanbarro SRL angajează", "Angajăm cusătoare", "Adecco recrutează muncitori necalificaţi şi manipulanţi marfă", "Căutăm muncitori pentru construcţii în Zalău", "Angajăm operatori producţie în Oradea"... Firmele oferă transport, tichete de masă, masă caldă, unele şi cazare, bonusuri de performanţă, asistenţă medicală, prime şi cadouri de Crăciun, ba şi evenimente pentru angajaţi şi familii... Degeaba, nu interesează.

Unul dintre cei mai mari contributori la bugetul comunei, cu taxe şi impozite de peste 100.000 lei pe an, este SC Tavget Com SRL. Administratorul Octavian Fetea (foto) a trimis anul trecut sucursalei AJOFM Aleşd numeroase petiţii. "Solicit să-mi faceţi cunoscute motivele pentru care nu mi s-a repartizat spre angajare, în lunile ianuarie, februarie, martie, aprilie, niciun beneficiar de ajutor social sau de şomaj din Brusturi", scrie într-unul din memorii, semnatarul precizând că "activitatea este perturbată serios de lipsa forţei de muncă" şi că "noi, contribuabilii, avem probleme tocmai din cauza lipsei forţei de muncă, care în loc să producă venit societăţii, trăieşte tot pe spinarea noastră".

Răspunsul primit? "În bătaie de joc", spune Fetea. Potrivit AJOFM, "la Punctul de Lucru Aleşd s-au prezentat pentru eliberarea adeverinţei necesare obţinerii venitului minim garantat un număr de 4 persoane", din care nici una "nu a îndeplinit condiţiile impuse de dvs., respectiv de a deţine studii medii" şi "doar 2 erau de sex masculin, ambele în vârstă de 62 ani". "Eu nu am pus condiţii nici de studii, nici de sex, nici de vârstă", spune, nemulţumit, Fetea. "Eu cred că nici Primăria nu vrea să-i pună la lucru pe asistaţi, că ăştia-s votanţi siguri".

Plecaţi, dar asistaţi

Surse din Primăria Brusturi afirmă că situaţia e cu atât mai descurajatoare cu cât statul plăteşte sume enorme asistaţilor sociali, peste o jumătate de milion de lei pe an, în condiţiile în care o parte din ei fie refuză, pur şi simplu, să lucreze, fie nici măcar nu stau în ţară, fiind plecaţi în Occident "la produs", legal sau nu. "În satul Picleu, Hendre Etuş şi Victor sunt mai mult plecaţi în Franţa, dar primesc ajutoarele pe card. Vin acasă numai vara. În Ţigăneşti, Hendre Stela şi-a făcut castele din cerşit, dar familia ei primeşte ajutoare aici", afirmă un localnic.

Câteva exemple le-au verificat miercurea trecută şi reporterii BIHOREANULUI. În satul reşedinţă de comună, la numărul 260, este şi cazul lui Raţ Alexandru, despre care chiar nevasta recunoaşte că-i "plecat în Germania". Alături, în aceeaşi situaţie mai sunt Raţ Sorin şi Raţ Iosif, dar şi Lingurar Florin şi Lingurar Liviu.

"Când nu pleacă toată familia, pleacă numai bărbaţii. Acasă figurează în acte, toţi, ca asistaţi, Primăria le face dosare pentru ajutoare, AJOFM le dă negaţie, că nu li se găsesc locuri de muncă, AJPIS (n.r. - Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială) le aprobă dosarele şi Ministerul Muncii le plăteşte. Ne furăm căciula", afirmă un funcţionar local, care de teamă nu vrea să-şi de numele.

Ajutoarele, "un plus"

Primăriţa PSD Livia Bârlău (foto) susţine că nu există cazuri de asistaţi "călători" prin Occident şi beneficiari de ajutoare sociale în ţară, însă a refuzat să pună la dispoziţia BIHOREANULUI lista celor 113 dosare (cu aproape 200 de beneficiari) care înghit anual nu mai puţin de 698.000 lei, adică aproape 150.000 euro.

Mai mult, despre faptul că banii alocaţi de la bugetul statului ar fi cheltuiţi în comună femeia afirmă că este, la urma-urmei, un câştig pentru localitate! "Pentru noi, ca autorităţi locale, aceste ajutoare sunt un plus, o plusvaloare. Eu aşa văd lucrurile, pentru că oamenii trebuie în schimbul lor, conform Legii 416/2001, să presteze muncă în folosul comunităţii, la măturat, la curăţat de şanţuri".

Potrivit spuselor primăriţei, "dacă o persoană este plecată în străinătate şi nu vine să presteze munca în folosul comunităţii, i se suspendă plata ajutoarelor sociale până se întorc". Doar că n-a putut da niciun asemenea exemplu! Asta, în timp ce inspecţiile AJPIS în teren sunt rarisime şi banii viraţi în continuare pe cardurile bancare ale asistaţilor, care îi pot scoate cash de oriunde din Europa. Inclusiv în Germania, Franţa, Italia şi Spania...

AŞA DA!
Puşi la muncă

Situaţii precum cele de la Brusturi, în mod cert, nu sunt nici pe departe singulare, nici în judeţ, nici în restul ţării. Există, însă, şi modele pozitive, chiar în Bihor. În comuna Cociuba Mare, de pildă, numărul asistaţilor social a fost redus de la peste 200 în anul 2012 la doar 45 de persoane anul acesta, "din cauza" primarului PNL Mihai Sferle (foto), care i-a obligat pe beneficiari să presteze muncă în folosul comunităţii până când oamenii s-au "prins" că ar ieşi mai câştigaţi dacă în loc să se mulţumească cu 200-500 lei pe lună, în funcţie de numărul membrilor de familie, ar putea avea salarii de 4-5 ori mai mari.

"Satul îşi revine numai dacă iei măsuri nepopulare. În primul an de mandat am pus peste 200 de popriri pe venituri pentru taxele neplătite de oameni şi am pus asistaţii la muncă. La pădure, la şanţuri, până s-au lămurit că la patron câştigă mai bine şi mai uşor", a explicat BIHOREANULUI primarul Sferle, care în paralel a investit banii din taxe şi impozite în asfaltarea străzilor, extinderea reţelelor de apă şi canalizare, reabilitarea căminelor culturale, amenajarea unor terenuri de sport şi pregătirea introducerii gazului. În prezent, majoritatea cociubanilor fac naveta spre platformele industriale din Salonta, Oradea şi chiar Arad, ceea ce scuteşte bugetul Ministerului Muncii de plata unor ajutoare sociale de peste 700.000 lei anual.

RĂSPUNDERE ÎMPĂRŢITĂ
AJOFM cu şomerii, primăriile cu asistaţii

În ciuda nemulţumirii angajatorilor că Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bihor nu le repartizează persoane spre angajare, conducerea instituţiei afirmă că punctul de lucru din Aleşd al instituţiei a oferit sprijin firmelor, repartizându-le spre angajare şomeri, al căror număr este într-adevăr mult mai mic decât cel al persoanelor asistate social.

Conform explicaţiilor directorului Bekesi Csaba (foto), în evidenţele AJOFM Bihor figurează doar 4 şomeri din comuna Brusturi (care are peste 3.500 locuitori) din simplul motiv că numai atâţia localnici au cerut ajutor pentru găsirea unui job. „Noi nu putem obliga pe nimeni să se înregistreze ca fiind în căutarea unui loc de muncă, iar AJOFM gestionează doar problema şomerilor, adică a persoanelor care efectiv caută un loc de muncă, nu pe cea a persoanelor asistate social, de care răspund primăriile”, spune Bekesi.

De asemenea, potrivit acestuia, în cursul anului curent, din totalul şomerilor înregistraţi la punctul de lucru Aleşd al AJOFM Bihor, la care sunt arondate oraşul şi 14 comune din zonă, doar 6 şomeri au cerut adeverinţe pentru a beneficia de venitul minim garantat în baza Legii 416/2000, adică pentru a primi ajutoare sociale, în timp ce numărul asistaţilor sociali este mult mai mare, evidenţa lor având-o primăriile.

Pe de altă parte, Bekesi spune că AJOFM a oferit sprijin SC Tavget SRL pentru găsirea unor angajaţi, inclusiv prin organizarea unei miniburse a locurilor de muncă dedicate exclusiv acestei societăţi, „ofertă la care angajatorul nu a dat curs” în acest an, iar în 2016 societatea chiar a beneficiat de subvenţionarea unui loc de muncă pentru angajarea unui absolvent.