Pui de dictator: Directorul DGASPC Bihor, Călin Puia, a declanșat o adevărată vânătoare a subordonaților incomozi

În Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Bihor domneşte teroarea. "Zi de zi merg cu groază la serviciu", spune o funcţionară, iar ca ea sunt zeci de colege. Nu-i de mirare, când şeful le spune că-s "praf şi pulbere", că nu au "nimic în cap" şi le ameninţă că "o să vă fac să vă doară capul".

Oamenii presimţeau că aşa va fi încă de anul trecut, când directorul Călin Puia s-a întors în funcţie după o pauză forţată: fusese inculpat într-un dosar privind comiterea de abuz asupra unor orfani, dar l-a salvat prescrierea faptelor. Abia reinstalat, a început să se răzbune pe subalternii care dăduseră declaraţii împotriva sa în ancheta penală, apoi a continuat şi cu alţii. 

BIHOREANUL vă dezvăluie cum Puia a născocit un prejudiciu uriaş în dauna instituţiei doar pentru a-i face pe presupuşii vinovaţi să-şi ia lumea în cap, unii chiar făcând acest lucru. Săptămâna viitoare, BIHOREANUL va explica şi mobilul: sub conducerea sa, DGASPC a abonat la contracte pe bani publici firme deţinute de soţii a două şefe de centre din propria-i subordine, de la care face achiziţii directe, fără licitaţii...

Penal albit 

În ianuarie 2023, Călin Puia redevenea director general al DGASPC, funcţie pe care o ocupase din 2012 până în 2018, când şeful de atunci al administraţiei judeţene, Pásztor Sándor, l-a suspendat fiindcă vreme de doi ani ascunsese inculparea sa într-un proces privind agresarea, timp de luni întregi, a 18 adolescenţi din Centrul pentru Copii cu Probleme Psihosociale de pe strada Traian Lalescu din Oradea.

Faptele, petrecute în 2013, au fost descoperite de Centrul pentru Resurse Juridice din Bucureşti, care a dezvăluit că 6 instructori educatori băteau minorii cu bestialitate: îi loveau cu capul de pereţi, le prindeau degetele la uşi, îi închideau noaptea în dormitoare, forţându-i să-şi facă nevoile în găleţi... Deşi ştia toate acestea, fiindcă fusese sesizat de o subalternă, inspectoarea Laura Mezei (foto), Puia n-a luat nicio măsură faţă de agresori şi nici n-a sesizat Poliţia, cum îi impunea Legea 272/2004 privind protecţia copilului. 

În 2016, Parchetul Oradea i-a trimis în judecată pe educatori pentru abuz în serviciu şi rele tratamente aplicate minorilor, iar pe Puia pentru abuz şi omisiunea sesizării organelor judiciare. Judecătoria a pronunţat prima sentinţă abia în 2020: cu excepţia unui educator, scăpat cu o amendă, ceilalţi au primit între 1 an şi 1 an şi 3 luni de închisoare cu suspendare, iar Puia un simplu avertisment, judecătorii motivând că împotriva sa nu au fost suficiente dovezi. În decembrie 2022, Curtea de Apel Oradea i-a achitat pe toţi, fiindcă trecerea timpului a adus prescrierea răspunderii...

"Pedepsiţi, puşi la zid şi vânaţi" 

Astfel "albit", Puia a fost repus în funcţie în 3 ianuarie 2023, cu semnătura actualului preşedinte al CJ Bihor, Ilie Bolojan. După numai două luni, directorul a şi iniţiat modificarea organigramei, anume ca să se răzbune pe angajaţii care colaboraseră cu procurorii, punându-le la dispoziţie probe privind grozăviile din orfelinat, dar şi despre cum directorul le-a muşamalizat, în ciuda sesizării făcute de inspectoarea Mezei, care îi ceruse să ia măsuri şi să anunţe Poliţia.

"Noua organigramă pune pe liber toţi angajaţii care l-au deranjat. Prevede desfiinţări de posturi în mod abuziv, dar şi înfiinţarea altor posturi", declara funcţionara BIHOREANULUI în februarie anul trecut (facsimil). "Suntem pedepsiţi, puşi la zid şi vânaţi pentru că am avut curajul să sesizăm nereguli, mârşăvii, abuzuri", spunea femeia. 

Laura Mezei a şi trimis conducerii CJ Bihor un memoriu, dar n-a mai aşteptat răspunsul pe care trebuia să i-l dea secretarul judeţului, Carmen Soltănel. Sătulă de tracasări, a plecat din instituţie.

La camere, la ore fixe...

Nemulţumit de externalizarea unor servicii, adică de trecerea unor centre pentru adulţi cu dizabilităţi în administrarea unor ONG-uri, Puia şi-a făcut un obicei din a umili funcţionarii care arătau că aceste decizii au fost adoptate încă din 2008 de CJ Bihor, în subordinea căruia funcţionează DGASPC.

"Zice că suntem «idioţi, nebuni, să le dăm ONG-urilor»", a povestit BIHOREANULUI o angajată, cu condiţia protejării identităţii; asemenea multor altora, îi este teamă, căci directorul se poartă execrabil. "Din proşti şi tâmpiţi nu ne scoate, ne spune că nu avem nimic în cap, că o să ne facă «praf şi pulbere» şi că o să ne facă «să ne doară capul». Într-o şedinţă, a zis că «ne vede timoraţi şi o să cheme un taraf să ne învioreze»", relatează femeia. 

Directorul nu s-a limitat la limbaj, ci a impus şi măsuri batjocoritoare, afirmă o altă funcţionară: "Sub pretext că impune disciplina, a dispus ca în toate centrele (n.r. - DGASPC are în judeţ zeci de centre pentru copii şi adulţi cu dizabilităţi)personalul care iese şi intră în tură la 7.00 dimineaţa să stea, în grup, cu faţa, timp de 5 secunde, la camerele de supraveghere, iar apoi, de-a lungul turei, să facă acelaşi lucru la orele 8.00, 12.00, 16.00 şi 19.00". E modul în care Puia a ales să facă "prezenţa"...

Reglare de conturi

Astă-primăvară, Puia a considerat că poate scăpa şi de alţi angajaţi: după un control, Camera de Conturi Bihor a întocmit un raport pe care l-a folosit împotriva lor. Potrivit documentului, auditorii au constatat un prejudiciu de 150.149 lei şi a unuia de 175.091 lei prin "decontarea unor cheltuieli de personal care nu reflectă realitatea" la 4 centre.

Puia nu şi-a bătut capul cu "mărunţişuri", deşi raportul consemna sume precise şi clare, şi poate ar fi fost de căutat şi stabilit nişte responsabili pentru aceste daune. S-a concentrat pe o altă constatare, cea privind "prestarea în perioada 2021-2022 a unor servicii sociale fără ca acestea să fie licenţiate" în 13 centre, deşi auditorii nu au stabilit în acest caz niciun prejudiciu. 

De altfel, ONG-urile care administrau cele 13 centre erau acreditate, lipsa licenţelor fiind doar temporară şi cauzată numai de formalităţi birocratice într-o perioadă în care avuseseră loc schimbări legislative. "Nu înseamnă că le-au fost făcute plăţi nemotivat, căci toate centrele aveau contracte de prestări servicii, erau acreditate, prestaţiile au fost verificate şi banii au fost folosiţi pentru persoanele cu dizabilităţi", explică o funcţionară.  

De altfel, tocmai fiindcă plăţile nu au fost făcute pentru servicii fictive, ci reale, efective şi verificate, auditorii de Conturi n-au stabilit niciun prejudiciu, reţinând că "nu se impune formularea de recomandări pentru remediere", ci doar "evaluarea şi monitorizarea calităţii în domeniul serviciilor sociale pe baza standardelor, criteriilor şi indicatorilor legali, şi în cazul (n.r. - doar în cazul) constatării de nereguli, disfuncţionalităţi şi/sau neasigurarea calităţii serviciilor furnizate, luarea de măsuri legale, inclusiv stabilirea şi recuperarea sumelor achitate nejustificat". 

O comisie "rebelă"

Cum raportul Curţii de Conturi sublinia că orice măsură poate fi luată numai dacă se constată, Puia a decis ca ele să fie musai găsite. Pentru asta, a înfiinţat o comisie specială de control, formată din 5 angajate, care să stabilească un prejudiciu, vinovaţi şi să-i propună sancţiuni. "Ne-a spus din start că trebuie găsite", afirmă o membră a comisiei. "Trei luni am lucrat peste program, verificând toate plăţile", spune femeia.

Numai că, la final, comisia a ajuns la alte concluzii decât cele prestabilite de Puia. "Prestarea serviciilor a fost asigurată corespunzător", au reţinut, în unanimitate, cele 5 membre, arătând că "sumele plătite au fost utilizate pentru nevoile persoanelor cu dizabilităţi, sens în care nu se poate lua în considerare existenţa vreunui prejudiciu patrimonial, efectiv şi real".

"Puia ne-a cerut, însă, să schimbăm concluziile şi să stabilim un prejudiciu, comiţând un abuz. De ce a înfiinţat comisia dacă i-a nesocotit munca şi a forţat o concluzie prestabilită, a lui?", zice, retoric, o funcţionară. Pentru că nu le-a convins pe cele 5 s-o dea la întors cum voia, pe 30 aprilie a.c. şeful DGASPC a semnat raportul comisiei.

... alta supusă

După câteva zile, însă, Puia s-a răzgândit. A înfiinţat o nouă comisie, formată din 3 persoane, care a întocmit un alt raport, în timp record, pe acelaşi subiect. "În câteva ore au semnat un raport cum că din august 2021 până în decembrie 2023 Direcţia a fost prejudiciată cu 19,41 milioane lei, plăţi făcute pentru serviciile nelicenţiate, şi a indicat 9 persoane vinovate", spun sursele, adăugând că în acea zi la sediul DGASPC şi-a făcut apariţia Carmen Soltănel, secretara judeţului, amică cu Puia, care ar fi conceput în realitate raportul. 

În baza acestuia, directorul a emis în iulie o dispoziţie de imputare prin care cele 9 angajate au fost puse să achite uriaşa sumă, fără a individualiza cât trebuia să plătească fiecare, ca şi cum ar fi fost vinovate "pauşal", în egală măsură, fiecare având de plătit, aşadar, câte 2,15 milioane lei. O aberaţie, fiindcă cele 9 persoane au funcţii şi atribuţii diferite, lucrează în structuri diferite, la Juridic, la Monitorizare, Achiziţii, Contabilitate, Salarizare, deci au şi responsabilităţi diferite. "Pe ce bază să verifice o contabilă dacă un ONG este licenţiat sau nu? Nu e treaba ei", zice o funcţionară. În plus, 2 dintre cele 9 persoane nu au semnat niciun act, iar una chiar era în concediu maternal în perioada cu presupusele nereguli. 

Mai mult, celor 9 "vinovate" alese nu le-a fost transmis nici raportul celei de-a doua comisii, nici cele trei note interne invocate în dispoziţia lui Puia, dintre care una întocmită chiar de el, iar celelalte două de adjunctele pe care le-a promovat în funcţii, Mirela Abrudan şi Carmen Ivan. Strict numai dispoziţiile de imputare, pentru imensa sumă...

"Rea-credinţă"

Femeile au făcut plângeri prealabile pentru anularea dispoziţiilor de imputare, argumentând că acestea "nu arată concret, clar şi explicit dispoziţiile legale nerespectate nici de furnizorii de servicii sociale, nici de funcţionarii DGASPC, în ce constă vinovăţia acestora şi contribuţia fiecăruia la producerea pretinsului prejudiciu, care dintre atribuţiile din fişa postului au fost încălcate", "nu arată modalitatea de determinare a presupusului prejudiciu", "nu individualizează sumele pentru fiecare funcţionar proporţional cu presupusul grad de vinovăţie", contravenind astfel Codului Administrativ, conform căruia "răspunderea pentru repararea unui prejudiciu este personală şi individuală, stabilindu-se în sarcina unui salariat după propria sa faptă". 

De asemenea, au subliniat funcţionarele, "Curtea de Conturi nu a constatat existenţa unui prejudiciu şi nu a indicat nicio prevedere legală încălcată", serviciile plătite fiind contractate legal, prestate în mod real şi verificate, iar plăţile s-au făcut cu documente justificative. 

"Cu vădită rea-credinţă, aţi demarat o procedură total nelegală şi abuzivă cu intenţia de a crea un fals prejudiciu şi a culpabiliza funcţionari publici într-o veritabilă vendetă", au scris victimele în plângerile prealabile.

Audienţă la Bolojan 

Fiindcă Puia a refuzat să-şi anuleze dispoziţiile, în august o parte dintre ele s-au dus la Ilie Bolojan (foto) să-i reclame abuzul. "La început a cerut să fim scurte, dar ne-a ascultat o oră şi chiar şi-a luat notiţe. La final ne-a spus că nu are pârghii să întoarcă dispoziţiile unui director, care pot fi anulate numai de judecători, dar ne-a promis că nu va mai semna nicio reorganizare a DGASPC", spune una dintre funcţionarele care s-au plâns preşedintelui Consiliului Judeţean.

Detaliul e important, căci Puia a cerut să i se aprobe angajarea unui avocat pentru procesul la care se aştepta din partea angajatelor, ceea ce Bolojan a refuzat, iar după o lună directorul a încercat şi modificarea regulamentului de organizare şi funcţionare a DGASPC, fără a obţine însă "ajustările" care să-i permită noi răfuieli cu salariaţii indezirabili.

Cert e că, la sesizarea uneia dintre cele 9 angajate ale DGASPC, în septembrie a fost activată comisia de disciplină a CJ Bihor pentru a cerceta abuzurile lui Puia.

Cercetat disciplinar

Ilie Bolojan a refuzat orice comentariu pe marginea scandalului de la DGASPC, zicând BIHOREANULUI că "se va pronunţa" doar după ce comisia de disciplină îşi va încheia cercetările. 

"Comisia a fost sesizată privind abuzul şi reaua-credinţă în emiterea dispoziţiilor de imputare de către directorul DGASPC. Am solicitat să ni se comunice toate actele, le-am primit de o săptămână, am comunicat sesizarea primită dlui director, cu solicitarea de a-şi exprima poziţia, şi urmează să fie audiat. Legea spune că trebuie să audiem persoana care a făcut sesizarea şi cea împotriva căreia s-a făcut sesizarea, dar vom audia toate cele 9 persoane", spune jurista Mihaela Roşan (foto), preşedinta comisiei de disciplină a CJ Bihor. 

Şi aceasta a subliniat că dispoziţiile de imputare au produs deja efecte juridice, deci pot fi anulate doar de judecători. În schimb, dacă îl va găsi vinovat pe director, comisia de disciplină poate propune preşedintelui CJ Bihor sancţionarea lui disciplinară, de la un simplu avertisment până la încetarea raporturilor de muncă.

"DE PARTEA LEGII". Contrar funcţionarelor DGASPC, care susţin că este sfătuitoarea lui Puia, secretara CJ Bihor, Carmen Soltănel (foto), afirmă că îl apără nu pe acesta, ci legalitatea însăşi. "Dacă eu mă poziţionez de partea legii, şi interpretarea unor prevederi legale vine pe acelaşi palier cu poziţiile dlui Puia, asta nu înseamnă că sunt apărătorul lui", explică ea - cu încâlcite înflorituri juridice - coincidenţa de "poziţii" cu şeful Direcţiei

"Niciun abuz" 

Secretară a CJ Bihor şi preşedintă a Colegiului Director al DGASPC, Carmen Soltănel neagă că ar fi părtaşă la abuzurile directorului, explicându-şi prezenţa în sediul Direcţiei în ziua în care cea de-a doua comisie îşi făcea "raportul" prin faptul că ar fi avut de discutat chestiuni profesionale cu una dintre cele două adjuncte ale lui Puia, Mirela Abrudan. "La DGASPC merg zilnic, în acea zi am trecut pe la ea ca să discutăm modificări legislative privind asistenţa maternală. Nu am scris absolut nimic în locul comisiei", a declarat Soltănel BIHOREANULUI, iritată de subiect.

În ce priveşte abuzul de care este acuzat Puia, a susţinut că acesta... nu există, aducând ca argument un artificiu de ordin formal: "Dacă se considera că dl Puia a comis un abuz în serviciu, care este infracţiune, persoanele care se consideră vătămate puteau să sesizeze un organ de cercetare penală. Dar dl Puia face obiectul doar al unei cercetări disciplinare, care poate constata numai săvârşirea de abateri disciplinare", a zis jurista. Cum ar veni, Puia ar fi nevinovat fiindcă victimele au făcut doar demersuri administrative, fără să fi formulat şi o plângere penală. 

Vestea proastă, cel puţin pentru Puia, e că funcţionarele şi-au angajat avocaţi şi au contestat la Tribunal dispoziţiile de imputare şi, tot prin avocaţi, se pregătesc să facă şi plângerile penale către procurori. Poate astfel, cine ştie, şeful DGASPC nu va rămâne nesancţionat pentru abuzarea funcţionarelor, aşa cum a scăpat după abuzarea minorilor în orfelinat...

"NU VREAU". Şeful DGASPC Bihor, Călin Puia (foto), refuză să răspundă gravelor acuzaţii ce-i sunt aduse. "Nu vreau, nu am ce să discut cu dvs., sunt organe şi instanţe competente să se pronunţe privind deciziile mele", aşa a respins el cererea BIHOREANULUI de a da lămuriri publice

VIS DE MĂRIRE
Puia se voia deputat

Promovat director al DGASPC Bihor cu "sprijin politic" în 2012, când Consiliul Judeţean era condus de Cornel Popa (foto), pe atunci şi preşedinte al PNL Bihor, Călin Puia l-a secondat ca secretar general al organizaţiei judeţene până când conducerea acesteia a fost preluată de actualul preşedinte, Ilie Bolojan, şi a fost înlocuit cu Dumitru Ţiplea.

Deşi nu este activ în partid, în această toamnă Puia s-a autopropus candidat al PNL Bihor pentru Camera Deputaţilor. În septembrie, votul primarilor de comune - pe care ştie cum să îi cultive - l-a şi propulsat pe o "listă scurtă" de 7 potenţiali parlamentari, şi încă pe locul 5, înaintea vicepreşedintelui CJ Bihor, Călin Gal. 

În final, totuşi, Biroul Judeţean al partidului a votat luna aceasta o listă din care numele lui Puia lipseşte. Aşa că, deocamdată, acesta fie va aştepta 4 ani altă ocazie, fie îşi va găsi alt partid, care să-i dea o mai înaltă apreciere...

PERSECUTAŢI "EVADAŢI"
Au scăpat de director doar prin "fugă"

Stilul discreţionar în care Călin Puia conduce DGASPC a obligat numeroşi angajaţi să se transfere la alte instituţii sau, pur şi simplu, să demisioneze. 

BIHOREANUL a identificat cel puţin 12 persoane care au "evadat" din DGASPC de anul trecut, şi care acum lucrează la CJ Bihor, primăriile Oradea şi Sânmartin, la DASO şi AJPIS. Cu excepţia uneia, toate aveau vechime între 15-22 ani în DGASPC, aşadar pot fi considerate o pierdere pentru instituţia din care au plecat şi un câştig pentru cele unde s-au transferat. 

Victimele zic că prigoana exercitată de Puia are scopul ca, în locul celor ce i se opun, să aducă persoane docile, chiar şi fără experienţă. Un exemplu este angajarea unei asemenea persoane la Achiziţii, compartimentul prin care se fac "cumpărături" de la firme de casă, deţinute de familiile unor şefe de centre din subordine. Dar despre asta, data viitoare...