Probleme în UE: Franţa şi Germania vor o Europă cu mai multe viteze. România se opune!

Franţa şi Germania vor insista pentru o Europă cu mai multe viteze, una dintre variantele propuse de Comisia Europeană pentru reformarea Uniunii, după Brexit. Acesta este însă scenariul pe care România îl respinge.

Europa cu două viteze

Preşedintele Comisiei Europene Jean- Claude Juncker a prezentat miercuri un plan de reformă a UE, îmbrăţişat imediat de Franţa şi Germania. Sunt cinci propuneri în proiectul lui Juncker, dar ideea de forţă este realizarea conceptului de „Europă cu două viteze”, adică împărţirea clubului în două grupuri de membri.

„Trebuie să găsim cele mai bune mijloace pentru a corespunde diferitelor niveluri de ambiţie ale statelor membre astfel încât Europa să poată răspundă aşteptărilor tuturor cetăţenilor săi, fără a pune sub semnul întrebării ceea ce am realizat până acum”, au arătat, joi, într-o declaraţie comună,miniştrii de externe ai Germaniei şi Franţei, Sigmar Gabriel şi Jean-Marc Ayrault. 

Declaraţia poate fi considerată ca fiind o garanţie pentru ţările cu o mai mică influenţă la nivelul deciziei că nu vor pierde beneficiile integrării şi, de asemenea, ca un avertisment pentru statele care-şi cer înapoi puterile de la instituţiile UE. 

„Uniunea Europeană se bazează pe valori comune, solidaritate şi domnia legii”, subliniază cei doi miniştri, cu referire la divergenţele apărute cu ţările din grupul de la Vişegrad (Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia), care au făcut poziţie separată în probleme sensibile cum ar fi imigraţia. 

România nu vrea

Scenariul unei Uniuni Europene cu mai multe viteze a fost respins din start de politicienii de la Bucureşti. Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut că o astfel de variantă ar putea duce la scindarea blocului comunitar.

„Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze - o Uniune a cercurilor concentrice. În opinia sa, asemenea formule de reconfigurare a Uniunii ar putea conduce la dezintegrarea proiectului european. Şeful statului a subliniat că România se pronunţă pentru o Europă puternică, consolidată, unitară şi incluzivă", se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale. 

La rândul său, şeful PSD, Liviu Dragnea, a respins formula Europei cu mai multe viteze, cerându-i preşedintelui Klaus Iohannis organizarea unor consultări la Cotroceni pe această temă, fiindcă „definirea unei poziţii clare şi unitare a României în raport cu situaţia actuală a Uniunii Europene trebuie să devină un obiectiv comun, care să reunească întreaga clasă politică românească". 

La rândul său, Ana Birchall, ministrul pentru Afaceri Europene, a declarat că România nu poate susţine scenariul avansat de preşedintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker, al unei Uniuni Europene cu cercuri concentrice şi mai multe viteze, pentru că acesta ar creşte „clivajele” economice şi sociale între statele membre, inclusiv între Zona Euro şi zona non-Euro, între statele din nord şi cele din sud, precum şi între cele din estul şi vestul Europei.

Ar fi „deosebit de frustrant”

„Proiectul unei Europe cu două viteze este deosebit de frustrant. Realizarea lui ar da senzaţia că am fost minţiţi tot timpul. Spun asta pentru că ideea aderării României a avut drept fundament să importăm instituţiile europene. Ne-am dorit nu portofelul european, ci instituţii ca în Vest, spitale ca în Vest, ne-am dorit să ne simţim cetăţeni europeni. Când am fost primiţi în Uniune, ei ştiau la ce nivel suntem comen­tează Flo­rin Pogo­naru, preşe­dintele Aso­ciaţiei Oame­nilor de Afa­ceri din Româ­nia (AOAR) şi preşedinte al Coaliţiei pentru Dez­voltarea Ro­mâniei, citat de ZF.

“Ni s-au fixat obiective de etapă - între care realizarea unor privatizări, ca să dau un singur exemplu. Nu că privatizările nu sunt bune. Dar unele s-au făcut sub presiune, neţinându-se cont de condiţiile de piaţă, pentru a ne încadra în obiectivele de etapă. Au fost situaţii în care, în transformarea economiei noastre, ei şi companiile lor au fost avantajaţi. Dar noi am mers înainte ca să «ne încadrăm» în obiectivele de etapă. Ca acum ei să vină să spună: e doar vina voastă că nu aveţi instituţii europene, că nu sunteţi aliniaţi, prin ur­mare rămâneţi la periferie! Ar fi extrem de frus­trant”, arată Flo­rin Pogo­naru.

„Noi ne-am dorit şi ne dorim să fim în grupul întâi, al acestei Europe noi, dar nici nu avem moneda euro, nici geografia nu ne ajută de data asta. Vom rămâne în grupul al doilea, cu toate consecinţele ce rezultă de aici. Când Uniunea era «împreună», oricât de mic erai erai băgat în seamă”, comentează economistul Dragoş Cabat.

Cele 5 scenarii de reformare a UE

Scenariul 1: Continuarea actualei direcţii - Cele 27 de state UE se vor concentra pe implementarea agendei de reformă în spiritul Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker şi a Declaraţiei de la Bratislava.

Scenariul 2: Nimic altceva în afara pieţei unice - Cele 27 de state membre transferă treptat accentul pe piaţa unică, dat fiind că statele membre nu reuşesc să ajungă la poziţii comune într-un număr din ce în ce mai mare de direcţii politice de cooperare.

Scenariul 3: O Europă cu mai multe viteze - Ţările cele mai puternice ar putea decide să prindă un avans în ceea ce priveşte cooperarea pe subiecte mai sensibile, precum apărarea, securitatea internă şi terorismul, armonizarea fiscală sau chestiunile sociale, fără a aştepta ca toate cele 27 de state membre să-şi dea acordul. Acest lucru ar permite, de exemplu, schimbul de informaţii în timp real între autorităţile şi instituţiile judiciare din diversele statele ale blocului comunitar, însă riscul ar fi acela ca procesul decizional în sânul Uniunii „să devină mai complex". 

Scenariul 4: Să facem mai multe, dar mai puţin - Mutarea accentului pe domenii extrem de precise, cum ar fi diplomaţia, sfera informaţională sau gestionarea comună a frontierelor UE, nu legiferarea cu orice preţ, mai ales când vine vorba de subiectele cotidiene. Această nouă abordare ar trebui să răspundă criticilor referitoare la o Uniune mult prea birocratică şi invazivă.

Scenariul 5: Federalism sporit - Cele 27 de ţări ar putea lua decizia de a „gestiona în comun mai multă putere, mai multe resurse şi procese decizionale, în toate domeniile" (zona euro, afaceri externe şi apărare, imigraţie, energie, probleme de mediu etc.). Însă, avertizează Comisia, „există riscul ca acuzaţiile potrivit cărora UE este lipsită de legitimitate sau acaparează prea mult puterea, în detrimentul autorităţilor naţionale, să se augmenteze".